Traian Băsescu și "crema" Justiției la Congresul Avocaților de la Costinești
750
Articole de la același autor
Nume sonore ale justiției române au participat, la sfârșitul săptămânii, la Congresul Avocaților de la Costinești. Celor 216 avocați li s-au alăturat președintele Traian Băsescu, ministrul Justiției, Cătălin Marian Predoiu, procurorul general al României, Laura Codruța Kovesi, președintele CSM, Lidia Bărbulescu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Nicolae Popa, președintele Curții Constituționale, Ioan Vida și alții.
"Avocații sunt vectorii principali care dau măsura accesului liber la justiție și sunt cei care identifică și informează care sunt limitele libertăților și drepturilor fiecăruia dintre noi", a declarat președintele Traian Băsescu în discursul susținut. El s-a referit la importanța și rolul pe care îl au avocații în societate și la capacitatea lor de a semnala ce funcționează și ce nu în justiție și în societate.
"Prin activitatea dumneavoastră sunteți în fiecare zi printre cetățeni, astfel îi apărați de abuzurile la care sunt supuși din partea semenilor lor sau a instituțiilor. Și eu, ca președinte, sunt în serviciul cetățeanului și aș spune că acest lucru ne unește", a afirmat Băsescu.
Președintele a mai spus, la Congresul Avocaților, că justițiabilii i se plâng, prin petițiile pe care le trimit la Cotroceni, de lipsa de implicare a avocaților în procese, susținând că ei, în schimbul onorariilor consistente, trebuie să ofere cetățenilor performanță.
"Profesia de avocat se confruntă cu percepția că moralitatea profesională și simțul nativ al apărării nu mai au importanță și că totul se reduce la interesul pecuniar. Există percepția că fixarea onorariilor e disproporționată în raport cu activitatea depusă și că sunt apărați bine doar cei care au mai multe mijloace financiare", a declarat șeful statului, susținând că i s-a atras atenția asupra acestor aspecte prin petițiile depuse la Președinție.
Președintele a precizat însă că are speranța că această percepție este greșită, arătând că mulți oameni iluștri din România au sau au avut profesia de avocat.
Băsescu le-a mai spus avocaților că nu pot ridica nivelul onorariilor fără să fie performanți și le-a transmis că trebuie să asigure accesul la serviciile lor și celor fără prea multe mijloace materiale. "Realizarea efectivă a accesului la justiție impune accesul la servicii avocațiale și al persoanelor defavorizate economic. Nu puteți refuza anumite procese pentru că orice om are dreptul la apărare calificată" - a declarat șeful statului. El a mai spus că se așteaptă ca standardele avocaților să sporească.
Șeful statului a mai susținut că de calitatea profesională a avocaților depinde nu doar încrederea cetățeanului în actul de justiție, ci și reforma sistemului. În acest context, președintele a spus că standardele de performanță ale apărătorilor pot spori prin perfecționare profesională și prin specializarea în noi domenii ale pieții. "Avocații sunt parteneri în înfăptuirea actului de justiție", a mai opinat președintele, adăugând că o mai bună calitate a serviciilor de apărare reprezintă o cerință esențială pentru reforma justiției.
Președintele României le-a mai cerut avocaților să ajute instanțele acaparate de atâtea procese și să-și sfătuiască clienții să apeleze la modalități alternative de soluționare a conflictelor, precum medierea și arbitrajul.
Procurorii și avocații sunt adversari, dar nu inamici
"Prioritățile Ministerului Public sunt legate de activitatea avocaților" a declarat procurorul general al României, Laura Codruța Kovesi, la Costinești. Ea a făcut referire la egalitatea "armelor" în relația avocați - procurori și la respectarea dreptului la apărare. Kovesi a spus că avocații trebuie să-și dorească procurori profesioniști, iar procurorii - avocați bine pregătiți, pentru ca erorile judiciare să fie evitate și standardele profesionale să fie ridicate.
Codruța Kovesi a afirmat că schimbarea mentalităților în justiție este un proces mai dificil decât schimbarea legilor sau înființarea unor instituții noi.
"Pentru a avea o justiție modernă, europeană, este necesar să avem un sistem de bune practici, norme deontologice asumate de toate corpurile profesionale implicate și conștientizarea de către fiecare participant în actul de justiție a rolului care îi revine", a spus ea.
Procurorul general a mai spus că, uneori, avocații și procurorii ajung ca, în faza de urmărire penală, să fie adversari pentru a găsi breșe în activitatea fiecăruia.
"Dacă dorim progres, trebuie ca și unii și ceilalți să schimbăm tipologiile. Avocatul trebuie să-și dorească un procuror profesionist, iar procurorul trebuie să-și dorească un avocat bine pregătit pentru că ne ajută să evităm erorile judiciare și ne ajută să ridicăm standardele profesionale", a afirmat procurorul general.
Laura Codruța Kovesi a mai precizat: "chiar dacă procurorii și avocații ajung, în unele situații, să fie adversari, în sens procedural, ei niciodată nu ajung să fie inamici". "Atâta vreme cât și unii, și alții rămânem în sfera legalității și deontologiei profesionale", a adăugat ea.
Activitatea Ministerului de Justiție, la un pas de pericol
"Reforma în justiție este un obiectiv atât de interes național, cât și de interes european" a declarat ministrul Justiției, Cătălin Marian Predoiu, la Congresul Avocaților. "Fără această reușită, capacitatea României de a fi membru cu drepturi egale și depline, va fi pusă la îndoială și nu cred că are voie nimeni să pericliteze acest obiectiv", a spus Predoiu.
"Între 1990-1999, profesia de avocat a avut ca obiectiv strategic reorganizarea. După 50 de ani de comunism se impunea câștigarea imunității față de Ministerul Justiției, se impunea abordarea unei legi moderne în acord cu noua așezare constituțională a României. Se impunea o deschidere către alte profesii din Europa. Trebuie să recunoaștem că toate aceste obiective au fost pe deplin atinse și au constituit bază pentru o nouă etapă a profesiei. Ulterior, s-a impus un alt obiectiv strategic, dezvoltarea și consolidarea profesiei, apărarea față de concurența neloială, păstrarea independenței față de Ministerul Justiției", a declarat Predoiu.
De asemenea, el a mai spus că un alt obiectiv l-a constituit pregătirea profesiei pentru noul statut al României, de membru al UE, și că toate aceste obiective au fost atinse, dovadă stând performanțele obținute de avocați în instanțe, cabinetele puternice de avocatură din București și din teritoriu și existența a peste 19.000 de avocați la nivel național.
Pe de altă parte, el a criticat măsurile luate uneori de organele statului pentru apărarea profesiei de avocat și a spus că nu este posibil ca, după 18 ani, să existe confuzii într-un asemenea domeniu. Predoiu susține conturarea clară a profesiei de avocat și înlăturarea concurenței neloiale.
"Trebuie să se despartă neghina de grâu și să se știe că nu există decât o singură variantă legală de a fi avocat", a mai spus Predoiu.
Predoiu a mai afirmat că, după 2007 și în prezent, s-a trecut la un alt obiectiv foarte important: modernizarea profesiei de avocat. El a făcut referire la disciplina profesională, care trebuie repusă în drepturi, spunând că nu este normal să se tolereze în rândurile avocaților oameni care nu merită demnitatea robei de avocat.
"Nu va putea exista o justiție modernă fără o profesie de avocat modernă. Nu poate exista o justiție independentă fără o profesie de avocat independentă", a subliniat Predoiu, care a precizat că nu vorbește doar în calitatea sa de avocat.
"Pregătirea profesională continuă trebuie să fie un obiectiv în perioada următoare, pentru că exigențele societății au crescut. Este nevoie de consolidarea imaginii avocatului în societatea românească. Ministerul Justiției este interesat la cel mai înalt grad în modernizarea și dezvoltarea profesiei de avocat", a susținut Predoiu.
El a amintit și de colaborarea bună cu UNBR, menționând, drept exemplu, aprobarea legii privind ajutorul public.
În plus, Predoiu a vorbit și de problemele de la nivelul Ministerului Justiției și a menționat că, în prezent, activitatea este concentrată pe soluționarea salariilor recunoscute prin hotărâri judecătorești. Predoiu a precizat că s-a ajuns în această situație printr-o confuzie legislativă și că exista riscul de a se pune în pericol activitatea Ministerului Justiției și a sistemului judiciar în ansamblu.
Prin colaborarea Ministerului de Justiție, a Ministerului de Finanțe și a reprezentanților CSM, s-a promovat proiectul unei ordonanțe de urgență și drepturile magistraților sunt recunoscute acum prin lege.
În privința problemei salarizării magistraților în viitor, Predoiu a apreciat că ei trebuie salarizați la nivel european.
"Nu putem cere performanță sistemului, dacă nu oferim ceea ce este necesar, condiții legislative și salarizare pe măsură", a mai spus Predoiu. El a menționat că problemele precum protecția față de presiunile politice, condițiile materiale în care lucrează magistrații, lipsa atragerii de fonduri pentru îmbunătățirea activității sunt cunoscute la nivel european și al Băncii Mondiale.
"Dă-mi un avocat bun, ca să fiu un judecător și mai bun"
"Consiliul Superior al Magis-traturii (CSM) consideră că este importantă colaborarea între toți cei implicați în actul de justiție și își arată deschiderea în acest sens față de Uniunea Națională a Barourilor din România", a declarat, la Costinești, Lidia Bărbulescu, președintele CSM.
Președintele CSM a precizat că întreg corpul avocaților reprezintă un partener care poate sprijini cetățenii care își caută dreptatea în justiție, dar și pentru respectarea drepturilor fundamentale și promovarea legilor statului de drept. "Avocatul reprezintă o componentă de bază a sistemului judiciar în sens clar, pentru că ajută la creșterea calității actului de justiție prin exigențele unui proces echitabil desfășurat în termeni rezonabili, în urma cărora problema de drept să-și găsească o rezolvare egală și dreaptă în activitatea deopotrivă a avocaților și magistraților", a spus Lidia Bărbulescu.
Ea a precizat că relația de colaborare între corpul avocaților și sistemul judiciar, mediul de afaceri și societatea civilă, trebuie să aibă în vedere sporirea încrederii cetățeanului în justiție, dar că este necesară și o schimbare a percepției actului de justiție. "Percepția actului de justiție trebuie să se schimbe astfel încât avocații, judecătorii, procurorii și toți cei implicați să-și poată îndeplini atribuțiile cu onoare și corectitudine într-un climat de respect", a subliniat Lidia Bărbulescu.
Președintele CSM a precizat că, în prezent, aceasta este o problemă fundamentală a justiției și a insistat pe colaborarea care trebuie să fie constructivă și permanentă. "Cunosc că sunt de-ficiențe uneori în relațiile cu judecătorii, cu procurorii sau personalul auxiliar, dar sunt convinsă că prin înțelegere reciprocă această problemă va putea fi prevenită", a spus Lidia Bărbulescu.
Ea a mai spus că CSM își arată deschiderea spre colaborare pentru depășirea obstacolelor și consideră că formarea unui corp de magistrați de carieră cu procurori și judecători care să se bucure de in-dependență și stabilitate reprezintă o componentă principală. Lidia Bărbulescu a mai spus că, pe lângă independența justiției garantată de CSM, importantă este și pregătirea profesională a avocaților. "Dă-mi un avocat bun, ca să fiu un judecător și mai bun", a adăugat ea.
Lidia Bărbulescu consideră că, deși sistemul judiciar are multe probleme pentru a îndeplini cerințele europene cu privire la specializarea magistraților, volumul mare de adresabilitate către instanțe, CSM și-a conturat obiectivele pentru reformarea justiției. Ea a precizat că există în prezent trei obiective avute în vedere de CSM, care se referă la ocuparea posturilor vacante la instanțe și parchete, formarea unui corp profesional de magistrați înalt calificat și unificarea actelor judiciare. Președintele CSM și-a exprimat speranța că vor fi obținute în curând rezultate pe această linie astfel încât, și prin efortul comun al magistraților, să se câștige încrederea cetățenilor în justiție și în statul de drept.
"Dați-mi un avocat bun ca să fiu un judecător și mai bun!", a spus Bărbulescu, înainte ca președintele Băsescu să-și rostească discursul.
Șeful statului a precizat, la finalul discursului, că la ședințele CSM la care a participat a vorbit de multe ori despre creșterea calității actului de justiție, cerând creșterea nivelului de performanță profesională a judecătorilor.
"Abia astăzi am aflat de la doamna Bărbulescu că am vorbit degeaba. Ea a spus «dați-mi un avocat bun ca să am un judecător bun!». Deci, trebuia să vorbesc cu dumneavoastră", le-a spus Băsescu avocaților prezenți.
Curtea Constituțională este fidelă Constituției
Președintele Curții Constituționale, Ioan Vida, a declarat că instituția pe care o conduce este acuzată de multe ori că nu este fidelă unor principii politice, precizând că aceasta este însă fidelă Constituției.
"Curtea Constituțională, care este de multe ori dezaprobată, acuzată că nu este fidelă unor principii politice, este fidelă Constituției, așa cum este ea, care trebuie apărată de cineva", a spus Vida.
Ioan Vida a mai spus că activitatea pe care o desfășoară avocații este de multe ori un fundament pentru înfăptuirea justiției.
Președintele Curții Constituționale a anunțat că instituția pe care o reprezintă a dobândit, pentru o perioadă de trei ani, pre-ședinția Uniunii Curților Constituționale din Europa, menționând că în această calitate va exercita atribuții de relații bilaterale și multilaterale cu Curțile Constituționale din Europa și din întreaga omenire, creșterea calității profesionale a avocaților fiin foarte importantă, pentru că din rândul lor pot proveni judecători de valoare.
Avocații vor să se implice în reforma justiției
În calitate de organizator al Congresului Avocaților de la Costinești, președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR), Gheorghe Florea, a afirmat că membrii corpului de avocați își doresc ca titulatura de avocat european să devină "un concept efectiv". El a precizat că există disponibilitate, mai ales în rândul tinerilor avocați cunoscători de limbi străine, de a-și desfășura activitatea în comunitățile de români care trăiesc în Spania, Italia sau alte țări.
"Avocații români, mai ales cei tineri, cunoscători de limbi străine, sunt dispuși să-și desfășoare activitatea în comunitățile de români din străinătate, pentru a veni în sprijinul celor care se confruntă cu probleme judiciare în afara țării", a declarat președintele Uniunii Naționale a Barourilor.
El a mai spus că problemele privitoare la integrarea socială prin cunoașterea legii locale pot fi mult mai corect rezolvate printr-un dialog de suflet cu un avocat român care să ia contact cu legislația, avocatura din țările respective și să ajute la inserția socio-profesională reală a celor care lucrează în străinătate.
De asemenea, președintele UNBR a mai afirmat că avocații și-au arătat disponibilitatea de a sprijini eforturile care se fac pentru reformarea justi-ției. "Corpul profesional al avocaților își manifestă disponibilitatea de a se implica pentru ca cetățenii să cunoască legile și să înțeleagă limitele legale pe care le au pentru decongestionarea rolului instanțelor", a spus Florea.
La plecarea de la congres, președintele a încercat și o glumă cu participanții. "Tocmai îi spuneam lui Hașotti (n.r. - Ionel Hașotti, avocat constănțean în dosarul Flota), că o să rămână șomer pentru că nu mai are dosarul Flota", a spus el.
"Avocații sunt vectorii principali care dau măsura accesului liber la justiție și sunt cei care identifică și informează care sunt limitele libertăților și drepturilor fiecăruia dintre noi", a declarat președintele Traian Băsescu în discursul susținut. El s-a referit la importanța și rolul pe care îl au avocații în societate și la capacitatea lor de a semnala ce funcționează și ce nu în justiție și în societate.
"Prin activitatea dumneavoastră sunteți în fiecare zi printre cetățeni, astfel îi apărați de abuzurile la care sunt supuși din partea semenilor lor sau a instituțiilor. Și eu, ca președinte, sunt în serviciul cetățeanului și aș spune că acest lucru ne unește", a afirmat Băsescu.
Președintele a mai spus, la Congresul Avocaților, că justițiabilii i se plâng, prin petițiile pe care le trimit la Cotroceni, de lipsa de implicare a avocaților în procese, susținând că ei, în schimbul onorariilor consistente, trebuie să ofere cetățenilor performanță.
"Profesia de avocat se confruntă cu percepția că moralitatea profesională și simțul nativ al apărării nu mai au importanță și că totul se reduce la interesul pecuniar. Există percepția că fixarea onorariilor e disproporționată în raport cu activitatea depusă și că sunt apărați bine doar cei care au mai multe mijloace financiare", a declarat șeful statului, susținând că i s-a atras atenția asupra acestor aspecte prin petițiile depuse la Președinție.
Președintele a precizat însă că are speranța că această percepție este greșită, arătând că mulți oameni iluștri din România au sau au avut profesia de avocat.
Băsescu le-a mai spus avocaților că nu pot ridica nivelul onorariilor fără să fie performanți și le-a transmis că trebuie să asigure accesul la serviciile lor și celor fără prea multe mijloace materiale. "Realizarea efectivă a accesului la justiție impune accesul la servicii avocațiale și al persoanelor defavorizate economic. Nu puteți refuza anumite procese pentru că orice om are dreptul la apărare calificată" - a declarat șeful statului. El a mai spus că se așteaptă ca standardele avocaților să sporească.
Șeful statului a mai susținut că de calitatea profesională a avocaților depinde nu doar încrederea cetățeanului în actul de justiție, ci și reforma sistemului. În acest context, președintele a spus că standardele de performanță ale apărătorilor pot spori prin perfecționare profesională și prin specializarea în noi domenii ale pieții. "Avocații sunt parteneri în înfăptuirea actului de justiție", a mai opinat președintele, adăugând că o mai bună calitate a serviciilor de apărare reprezintă o cerință esențială pentru reforma justiției.
Președintele României le-a mai cerut avocaților să ajute instanțele acaparate de atâtea procese și să-și sfătuiască clienții să apeleze la modalități alternative de soluționare a conflictelor, precum medierea și arbitrajul.
Procurorii și avocații sunt adversari, dar nu inamici
"Prioritățile Ministerului Public sunt legate de activitatea avocaților" a declarat procurorul general al României, Laura Codruța Kovesi, la Costinești. Ea a făcut referire la egalitatea "armelor" în relația avocați - procurori și la respectarea dreptului la apărare. Kovesi a spus că avocații trebuie să-și dorească procurori profesioniști, iar procurorii - avocați bine pregătiți, pentru ca erorile judiciare să fie evitate și standardele profesionale să fie ridicate.
Codruța Kovesi a afirmat că schimbarea mentalităților în justiție este un proces mai dificil decât schimbarea legilor sau înființarea unor instituții noi.
"Pentru a avea o justiție modernă, europeană, este necesar să avem un sistem de bune practici, norme deontologice asumate de toate corpurile profesionale implicate și conștientizarea de către fiecare participant în actul de justiție a rolului care îi revine", a spus ea.
Procurorul general a mai spus că, uneori, avocații și procurorii ajung ca, în faza de urmărire penală, să fie adversari pentru a găsi breșe în activitatea fiecăruia.
"Dacă dorim progres, trebuie ca și unii și ceilalți să schimbăm tipologiile. Avocatul trebuie să-și dorească un procuror profesionist, iar procurorul trebuie să-și dorească un avocat bine pregătit pentru că ne ajută să evităm erorile judiciare și ne ajută să ridicăm standardele profesionale", a afirmat procurorul general.
Laura Codruța Kovesi a mai precizat: "chiar dacă procurorii și avocații ajung, în unele situații, să fie adversari, în sens procedural, ei niciodată nu ajung să fie inamici". "Atâta vreme cât și unii, și alții rămânem în sfera legalității și deontologiei profesionale", a adăugat ea.
Activitatea Ministerului de Justiție, la un pas de pericol
"Reforma în justiție este un obiectiv atât de interes național, cât și de interes european" a declarat ministrul Justiției, Cătălin Marian Predoiu, la Congresul Avocaților. "Fără această reușită, capacitatea României de a fi membru cu drepturi egale și depline, va fi pusă la îndoială și nu cred că are voie nimeni să pericliteze acest obiectiv", a spus Predoiu.
"Între 1990-1999, profesia de avocat a avut ca obiectiv strategic reorganizarea. După 50 de ani de comunism se impunea câștigarea imunității față de Ministerul Justiției, se impunea abordarea unei legi moderne în acord cu noua așezare constituțională a României. Se impunea o deschidere către alte profesii din Europa. Trebuie să recunoaștem că toate aceste obiective au fost pe deplin atinse și au constituit bază pentru o nouă etapă a profesiei. Ulterior, s-a impus un alt obiectiv strategic, dezvoltarea și consolidarea profesiei, apărarea față de concurența neloială, păstrarea independenței față de Ministerul Justiției", a declarat Predoiu.
De asemenea, el a mai spus că un alt obiectiv l-a constituit pregătirea profesiei pentru noul statut al României, de membru al UE, și că toate aceste obiective au fost atinse, dovadă stând performanțele obținute de avocați în instanțe, cabinetele puternice de avocatură din București și din teritoriu și existența a peste 19.000 de avocați la nivel național.
Pe de altă parte, el a criticat măsurile luate uneori de organele statului pentru apărarea profesiei de avocat și a spus că nu este posibil ca, după 18 ani, să existe confuzii într-un asemenea domeniu. Predoiu susține conturarea clară a profesiei de avocat și înlăturarea concurenței neloiale.
"Trebuie să se despartă neghina de grâu și să se știe că nu există decât o singură variantă legală de a fi avocat", a mai spus Predoiu.
Predoiu a mai afirmat că, după 2007 și în prezent, s-a trecut la un alt obiectiv foarte important: modernizarea profesiei de avocat. El a făcut referire la disciplina profesională, care trebuie repusă în drepturi, spunând că nu este normal să se tolereze în rândurile avocaților oameni care nu merită demnitatea robei de avocat.
"Nu va putea exista o justiție modernă fără o profesie de avocat modernă. Nu poate exista o justiție independentă fără o profesie de avocat independentă", a subliniat Predoiu, care a precizat că nu vorbește doar în calitatea sa de avocat.
"Pregătirea profesională continuă trebuie să fie un obiectiv în perioada următoare, pentru că exigențele societății au crescut. Este nevoie de consolidarea imaginii avocatului în societatea românească. Ministerul Justiției este interesat la cel mai înalt grad în modernizarea și dezvoltarea profesiei de avocat", a susținut Predoiu.
El a amintit și de colaborarea bună cu UNBR, menționând, drept exemplu, aprobarea legii privind ajutorul public.
În plus, Predoiu a vorbit și de problemele de la nivelul Ministerului Justiției și a menționat că, în prezent, activitatea este concentrată pe soluționarea salariilor recunoscute prin hotărâri judecătorești. Predoiu a precizat că s-a ajuns în această situație printr-o confuzie legislativă și că exista riscul de a se pune în pericol activitatea Ministerului Justiției și a sistemului judiciar în ansamblu.
Prin colaborarea Ministerului de Justiție, a Ministerului de Finanțe și a reprezentanților CSM, s-a promovat proiectul unei ordonanțe de urgență și drepturile magistraților sunt recunoscute acum prin lege.
În privința problemei salarizării magistraților în viitor, Predoiu a apreciat că ei trebuie salarizați la nivel european.
"Nu putem cere performanță sistemului, dacă nu oferim ceea ce este necesar, condiții legislative și salarizare pe măsură", a mai spus Predoiu. El a menționat că problemele precum protecția față de presiunile politice, condițiile materiale în care lucrează magistrații, lipsa atragerii de fonduri pentru îmbunătățirea activității sunt cunoscute la nivel european și al Băncii Mondiale.
"Dă-mi un avocat bun, ca să fiu un judecător și mai bun"
"Consiliul Superior al Magis-traturii (CSM) consideră că este importantă colaborarea între toți cei implicați în actul de justiție și își arată deschiderea în acest sens față de Uniunea Națională a Barourilor din România", a declarat, la Costinești, Lidia Bărbulescu, președintele CSM.
Președintele CSM a precizat că întreg corpul avocaților reprezintă un partener care poate sprijini cetățenii care își caută dreptatea în justiție, dar și pentru respectarea drepturilor fundamentale și promovarea legilor statului de drept. "Avocatul reprezintă o componentă de bază a sistemului judiciar în sens clar, pentru că ajută la creșterea calității actului de justiție prin exigențele unui proces echitabil desfășurat în termeni rezonabili, în urma cărora problema de drept să-și găsească o rezolvare egală și dreaptă în activitatea deopotrivă a avocaților și magistraților", a spus Lidia Bărbulescu.
Ea a precizat că relația de colaborare între corpul avocaților și sistemul judiciar, mediul de afaceri și societatea civilă, trebuie să aibă în vedere sporirea încrederii cetățeanului în justiție, dar că este necesară și o schimbare a percepției actului de justiție. "Percepția actului de justiție trebuie să se schimbe astfel încât avocații, judecătorii, procurorii și toți cei implicați să-și poată îndeplini atribuțiile cu onoare și corectitudine într-un climat de respect", a subliniat Lidia Bărbulescu.
Președintele CSM a precizat că, în prezent, aceasta este o problemă fundamentală a justiției și a insistat pe colaborarea care trebuie să fie constructivă și permanentă. "Cunosc că sunt de-ficiențe uneori în relațiile cu judecătorii, cu procurorii sau personalul auxiliar, dar sunt convinsă că prin înțelegere reciprocă această problemă va putea fi prevenită", a spus Lidia Bărbulescu.
Ea a mai spus că CSM își arată deschiderea spre colaborare pentru depășirea obstacolelor și consideră că formarea unui corp de magistrați de carieră cu procurori și judecători care să se bucure de in-dependență și stabilitate reprezintă o componentă principală. Lidia Bărbulescu a mai spus că, pe lângă independența justiției garantată de CSM, importantă este și pregătirea profesională a avocaților. "Dă-mi un avocat bun, ca să fiu un judecător și mai bun", a adăugat ea.
Lidia Bărbulescu consideră că, deși sistemul judiciar are multe probleme pentru a îndeplini cerințele europene cu privire la specializarea magistraților, volumul mare de adresabilitate către instanțe, CSM și-a conturat obiectivele pentru reformarea justiției. Ea a precizat că există în prezent trei obiective avute în vedere de CSM, care se referă la ocuparea posturilor vacante la instanțe și parchete, formarea unui corp profesional de magistrați înalt calificat și unificarea actelor judiciare. Președintele CSM și-a exprimat speranța că vor fi obținute în curând rezultate pe această linie astfel încât, și prin efortul comun al magistraților, să se câștige încrederea cetățenilor în justiție și în statul de drept.
"Dați-mi un avocat bun ca să fiu un judecător și mai bun!", a spus Bărbulescu, înainte ca președintele Băsescu să-și rostească discursul.
Șeful statului a precizat, la finalul discursului, că la ședințele CSM la care a participat a vorbit de multe ori despre creșterea calității actului de justiție, cerând creșterea nivelului de performanță profesională a judecătorilor.
"Abia astăzi am aflat de la doamna Bărbulescu că am vorbit degeaba. Ea a spus «dați-mi un avocat bun ca să am un judecător bun!». Deci, trebuia să vorbesc cu dumneavoastră", le-a spus Băsescu avocaților prezenți.
Curtea Constituțională este fidelă Constituției
Președintele Curții Constituționale, Ioan Vida, a declarat că instituția pe care o conduce este acuzată de multe ori că nu este fidelă unor principii politice, precizând că aceasta este însă fidelă Constituției.
"Curtea Constituțională, care este de multe ori dezaprobată, acuzată că nu este fidelă unor principii politice, este fidelă Constituției, așa cum este ea, care trebuie apărată de cineva", a spus Vida.
Ioan Vida a mai spus că activitatea pe care o desfășoară avocații este de multe ori un fundament pentru înfăptuirea justiției.
Președintele Curții Constituționale a anunțat că instituția pe care o reprezintă a dobândit, pentru o perioadă de trei ani, pre-ședinția Uniunii Curților Constituționale din Europa, menționând că în această calitate va exercita atribuții de relații bilaterale și multilaterale cu Curțile Constituționale din Europa și din întreaga omenire, creșterea calității profesionale a avocaților fiin foarte importantă, pentru că din rândul lor pot proveni judecători de valoare.
Avocații vor să se implice în reforma justiției
În calitate de organizator al Congresului Avocaților de la Costinești, președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR), Gheorghe Florea, a afirmat că membrii corpului de avocați își doresc ca titulatura de avocat european să devină "un concept efectiv". El a precizat că există disponibilitate, mai ales în rândul tinerilor avocați cunoscători de limbi străine, de a-și desfășura activitatea în comunitățile de români care trăiesc în Spania, Italia sau alte țări.
"Avocații români, mai ales cei tineri, cunoscători de limbi străine, sunt dispuși să-și desfășoare activitatea în comunitățile de români din străinătate, pentru a veni în sprijinul celor care se confruntă cu probleme judiciare în afara țării", a declarat președintele Uniunii Naționale a Barourilor.
El a mai spus că problemele privitoare la integrarea socială prin cunoașterea legii locale pot fi mult mai corect rezolvate printr-un dialog de suflet cu un avocat român care să ia contact cu legislația, avocatura din țările respective și să ajute la inserția socio-profesională reală a celor care lucrează în străinătate.
De asemenea, președintele UNBR a mai afirmat că avocații și-au arătat disponibilitatea de a sprijini eforturile care se fac pentru reformarea justi-ției. "Corpul profesional al avocaților își manifestă disponibilitatea de a se implica pentru ca cetățenii să cunoască legile și să înțeleagă limitele legale pe care le au pentru decongestionarea rolului instanțelor", a spus Florea.
La plecarea de la congres, președintele a încercat și o glumă cu participanții. "Tocmai îi spuneam lui Hașotti (n.r. - Ionel Hașotti, avocat constănțean în dosarul Flota), că o să rămână șomer pentru că nu mai are dosarul Flota", a spus el.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!