Concurs Dosarul de corupție de la DNA al echipei Mazăre - Constantinescu & Co, bombă cu ceas

Nici nu mai știu de câte ori l-am auzit pe primarul Constanței Radu Mazăre plângându-se de abuzurile la care este supus de către procurorii DNA. Încă de la începutul anchetei, Mazăre și-a luat în serios rolul de victimă și a susținut sus și tare că este nevinovat și sacrificat pe altarul intereselor politice.
În realitate, dosarul DNA pare să conțină nenumărate afaceri necurate făcute de echipa Mazăre - Constantinescu, paguba creată fiind aproximată la 100 milioane de euro.
Chiar dacă în spatele acestor manevre considerate ilegale nu apar ca beneficiari coordonatorii jocului, primarul Radu Mazăre sau președintele Consiliului Județean, Nicușor Constantinescu, e clar că nu ar putea fi vorba de acte caritabile făcute în favoarea și pentru binele constănțenilor.

Nu puțini sunt cei sceptici, care cred că ancheta anticorupție este, de fapt, apă de ploaie și că, dacă procurorii ar fi avut probe beton, l-ar fi aruncat de multă vreme pe edil după gratii sau l-ar fi trimis în judecată. Există însă și o altă "tabără" care susține că, dacă Mazăre și Constantinescu erau curați ca lacrima, după atâția ani de cercetare, se impunea o soluție de scoatere de sub urmărire penală. Cum situația nu e nici pe departe albă, dar nici neagră, pronosticurile legate de afacerile penale ale echipei Mazăre - Constantinescu vor continua să apară.
Un lucru este însă cert, primarul a lucrat în echipă pentru că nu puțini (aproape 25 de persoane) sunt aceia care au trecut pragul DNA alături de el.
Așa cum am spus, unul dintre principalii coechipieri ai primarului este chiar președintele Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu. Și lista poate continua cu notari publici (Andrei Aurel Jean și Cristina Budei, Mariana Laura Leșe, Luminița Ruxandra Darie), angajați ai administrației locale (Constantin Racu, Ramona Daniela Dospinescu, Cristian Talpău, Bogdan Ghițulescu etc) și, de ce nu, cu rude ale edilului, Basarab Popa, văr primar cu Mazăre.
Cu toții și chiar și alții, Cristian Borcea, Viorel Pană etc, au dat cu "subsemnatul" la DNA, în cazul mai multor schimburi de terenuri din Constanța și Mamaia, vânzarea terenului din zona Cazinoului din Mamaia și o licitație organizată pentru achiziționarea de instalații electrice destinate împodobirii orașului cu ocazia sărbătorilor de iarnă.
Totodată, investigațiile se fac și cu privire la diverse persoane care ar fi făcut notificări la Legea 10/2001 către administrație pentru obținerea unor terenuri și care se pare că, în înțelegere cu Primăria Constanța, ar fi convenit să primească în compensare terenuri la o valoare subevaluată, pe care, apoi, să le "vândă" sau să le cesioneze unor destinatari aleși pe sprânceană.

Retrocedări subevaluate "fără număr"
Un prim caz de retrocedare notificat de Mariana Laura Leșe are în vedere restituirea suprafeței de 97.760 mp de teren intravilan situat în Constanța, pe malul Lacului Tăbăcărie. Terenul ar fi fost evaluat la suma de 8.830. 988 USD (90 USD/mp).
Comisia de aplicare a Legii 10/2001, alcătuită din Dan Miron, Constantin Racu, Ramona Daniela Dospinescu, Ion Marica și Bogdan Ghițulescu, a apreciat că terenul nu poate fi restituit pe același amplasament și, astfel, a primit avizul lui Mazăre, care, de altfel, ar fi propus atribuirea de terenuri în compensare, care ar totaliza mai mult decât dublul suprafeței revendicate, respectiv 199.866,30 mp.
Per total, în cazul notificat de Leșe, terenurile atribuite în compensare ar totaliza 211.480,63 mp, fiind vorba de o subevaluare care s-ar ridica la 21.265.836 dolari. Mai mult, se vorbește de o presupusă pagubă în dauna municipalității Constanța și a statului evaluată la 26.752.698 dolari. Se susține că, în acest caz, Leșe ar fi avut drept complice pe medicul bucureștean Octavian Alexandru Șerban. În primă fază, Leșe a acceptat primirea unor terenuri subevaluate, iar în cea de a doua, i-ar fi "vândut" medicului nici mai mult, nici mai puțin de 24 dintre terenurile în suprafață totală de 146.342,62 mp (situate în Constanța, Mamaia, Lacul Siutghiol, pe faleză) la prețul total de 105.312 dolari, în condițiile în care, chiar subevaluată, valoarea acestora ar fi fost de 3.184.775 dolari.
Acestea nu sunt singurele "tranzacții" de acest gen care s-ar fi realizat. Leșe i-ar fi împroprietărit și pe Mircea Dumitrescu și pe Vasile Bostan cu două terenuri, ambele situate pe faleză - bunuri din domeniul public al statului asupra cărora nu ar putea dispune decât Guvernul - pentru fabuloasa sumă de 9.880 dolari, în condițiile în care, chiar subevaluată, valoarea era de peste 1.766.172 dolari. De altfel, din revânzarea lor, cei doi "cumpărători" ar fi obținut 1.346.308 dolari. Un alt beneficiar de avantaj patrimonial ar fi fost SC Stop SRL, reprezentată de Costică Zelcă, acest SRL fiind împroprietărit cu un teren de 4.635,97 mp, situat în Mamaia - Satul de Vacanță pentru numai 11.976 dolari, în condițiile în care terenul ar fi fost evaluat la 357.698 dolari.
Tot în vizorul procurorilor DNA este și notificarea de retrocedare formulată de Dumitru Ioan Cocăneanu, prin mandatar Mircea Răzvan Tudorache (fiul vitreg al lui Cocăneanu). Este vorba de restituirea suprafeței de 51.585 mp teren intravilan, situat în Constanța, zona KM 4-5. Și aici, prin subevaluări ale terenurilor, persoane interpuse și înțelegeri s-ar fi ajuns la alte suprafețe mult mai mari, atribuite în compensare, paguba fiind aproximată la milioane de dolari. De o parte din teren ar beneficia și Paraschiva Barbu (patroana fostului supermarket Grand a cărei fiică, Antoanela Barbu este consilier municipal), potrivit unor înțelegeri prealabile.

Aqua Magic, afacere în familie
Nici închirierea terenului pentru amenajarea Parcului de distracții acvatice Aqua Magic nu s-ar fi făcut în condiții tocmai legale. Parcul se află amplasat pe două terenuri atribuite în compensare lui Cocăneanu (ajuns apoi în proprietatea Paraschivei Barbu) și lui Leșe ("vândut" lui Octavian Alexandru Șerban).
Este vorba de suprafețele de 12.320, 96 mp și 14.900 mp. După un traseu care include închirierea și ipotecarea celor două terenuri pentru obținerea unor credite bancare, acestea au fost trecute în proprietate deplină firmei Aqualand SA, pentru suma de 498.144 euro, în condițiile în care subevaluarea acestui teren ar fi de peste 4 milioane dolari.
De asemenea, Basarab Popa, prin SC Pomacost SA, a concesionat pentru 49 de ani terenul aferent activului Sere Model. Ulterior, în martie 2004, prin dispoziția lui Mazăre, terenul a fost atribuit altei "grupări", iar în urma unei partajări a revenit SC Habitat și Ambient. Terenul a fost considerat ca fiind arabil și a fost subevaluat. În realitate, pe suprafața respectivă, de 2.921,32 mp, sunt amenajate 13 sere, 7.252 mp reprezintă fâneață, 9.422 mp este suprafață cu pădure, iar 1.430,57 mp este afectată de curți și construcții.
Și în acest caz ar fi vorba de o subevaluare care s-ar situa în limita valorii de 339.662 euro. În luna ianuarie 2005, terenul ar fi fost "vândut" de "Habitat și Ambient" către SC Pomacost SA.

Retrocedări și terenuri în compensare pe bandă rulantă
În baza notificării înregistrate la Primăria Constanța la 14 februarie 2002, Nejloveanu Gheorghe și Nejloveanu Sterian, în calitate de moștenitori, au cerut să li se restituie averea părinților lor, respectiv un teren intravilan în suprafață de 48.176 mp situat în parcul Tăbăcărie din Constanța. Terenul a fost evaluat cu 95 dolari/mp, stabilindu-i-se valoarea de 4.576.720 dolari. Oferta de atribuire a 27 de terenuri în compensare în suprafață de 188.111,08 mp (situate pe faleză și plaja Mării Negre) a fost acceptată de mandatarul familiei Nejloveanu.
Comisia de aplicare a Legii 10/2001 constituită din Nicușor Constatinescu, Constantin Racu, Ramona Daniela Dospinescu, Cristian Talpău, Bogdan Ghițulescu și Ion Marica, în baza referatului aprobat de primarul Mazăre, a propus atribuirea de terenuri pe alte amplasamente. Este vorba de o suprafață cvadruplă față de cea revendicată, respectiv 188.111,08 mp, subevaluată, pentru ca echivalentul valoric stabilit, respectiv 4.576.720 dolari, să includă cât mai multe terenuri în scopul satisfacerii avantajelor patrimoniale ale echipei Mazăre-Constantinescu și a complicilor ei.
Mergând pe același sistem, după intabularea terenurilor atribuite notificatorilor, mandatarul Neculae Nejloveanu a "vândut" lui Sergiu Mihai Ceacîreanu tot atâtea terenuri, pentru prețul total de 24.153 dolari, în condițiile în care, chiar subevaluate, valoarea acestora era de 1.962.966 dolari.
În această situație, anchetatorii ar fi analizat și stabilit că subevaluarea s-ar situa în limita valorii de 11.641.234 dolari.
Acestei sume i s-ar adăuga valoarea inițial determinată, 1.558.791 dolari, pentru terenurile din domeniul public al statului.
Astfel, prejudiciul total în acest caz este de 13.200.025 dolari, din care 6.553.360 dolari din subevaluare, cauzat Municipiului Constanța, și 6.664.665 dolari cauzat statului.

Vila Verde din parcul Tăbăcărie
Șirul retrocedărilor cu cântec continuă, cu același mod de operare, și în cazul Carmen Ștefania Gardej-Dragne. Investigațiile au în vedere afectarea din patrimoniul Municipiului Constanța a unei suprafețe de teren de 49.542 mp, pentru căile de acces, parcări și alte amenajări, ca urmare a atribuirii lotizate a terenului de 46.083,50 mp, în condițiile în care aceasta trebuia făcută ca un corp de proprietate, din care persoana pusă în posesie să suporte terenul necesar utilității menționate. S-a cerut restituirea unei foste proprietăți a familiei, respectiv un teren intravilan de 100.000 mp, cu construcția denumită "Vila Verde", situat în parcul Tăbăcărie.
Pentru mare parte din acest teren a fost stabilită, în urma evaluării, valoarea de 8.624.000 dolari, fără ca notificatorilor să le fie adusă la cunoștință această sumă, urmând ca acestora să li se acorde măsuri în compensare. La fel ca și în celelalte situații, s-au acordat alte terenuri în compensare, făcându-se "recomandarea" ca pentru o diferență de teren să se semneze un contract de cesiune, pentru care va primi suma de două miliarde de lei vechi.
Fără să știe de fapt cui vinde, Carmen Ștefania Gardej-Dragne a fost îndrumată către un birou notarial. O parte din drepturile litigioase au fost cumpărate de SC Holland Development SA București, printre acționari aflându-se alte societăți și alte persoane cu "afaceri vechi" în retrocedări. Aceeași firmă a obținut de la municipalitate concesionarea Portului Tomis în vederea amenajării unei zone de agrement turistic, proiect lăsat baltă până la începutul acestui an. Este de menționat numele lui Gheorghe Valentin Ionescu, persoană cu profunde interese și legături în Constanța. Și aici, paguba s-ar situa la peste 1,8 milioane dolari în dauna municipiului Constanța.
Păstrându-și stilul inconfundabil, actuala administrație locală ar fi atribuit alte nenumărate terenuri din patrimoniul public, soldate cu cesiuni, și aici amintim retrocedarea notificată de Aline Ivonne Movilă-Buzescu, în urma căreia acoliții echipei Mazăre - Constantinescu, Georgică Giurgiucanu, Cristian Borcea, Viorel Pană, Gheorghe Valentin Ionescu ș.a. s-ar fi ales cu terenuri, producând o pagubă totală de 28.113.020 euro.
În același mod s-a procedat și în cazul retrocedării formulate de Elena Ștefănescu și co-moștenitori, prejudiciul fiind aproximat și de această dată la milioane de dolari. Ca să nu mai spunem că ar fi existat și terenuri din domeniul public al statului - plajă, faleză, uscat dobândit din mare - care au fost atribuite nelegal, cu titlul de măsuri reparatorii în compensare în cazurile mai sus menționate.

Deposedarea statului de plaja de la Cazino Mamaia
Un capitol distinct al anchetei îl constituie deposedarea statului de plaja de la Casino Mamaia. În decembrie 2004, SC "Mamaia" SA a vândut construcțiile aferente activului Cazino Nord și Sud din stațiunea Mamaia către SC "Best Hotels & Tours" SRL.
În conținutul adreselor prin care Primăria și-a dat acordul se precizează, în fals, și că terenul aferent activului Cazino Nord și Sud constituie domeniu privat al Municipiului Constanța, această mențiune regăsindu-se și în cele două contracte de vânzare-cumpărare autentificate la notar.
Dacă intabularea dreptului de proprietate asupra construcțiilor s-ar fi făcut în condițiile legii, nu același lucru se poate spune despre intabularea dreptului de folosință asupra terenului în favoarea cumpărătoarelor. De altfel, și dreptul de proprietate asupra terenului în favoarea Municipiului Constanța s-ar fi realizat în fals, cu nesocotirea prevederilor Legii Cadastrului și publicității imobiliare, deoarece niciuna dintre persoanele juridice în favoarea cărora s-a făcut intabularea nu a făcut dovada dreptului înscris.
Rezultă că atât folosința, cât și proprietatea asupra terenurilor au fost intabulate nelegal, în absența oricărui act constitutiv de drepturi sau translativ de proprietate pentru operațiunile obiect al înscrierilor, nefiind dovedit dreptul în folosul căruia s-a făcut înscrierea (nu s-ar fi realizat transferul din domeniul public al statului în domeniul public local). Valoarea terenului de care statul român a fost deposedat, în suprafață reală de 22.793 mp, este, conform unui raport de constatare, de 30.314.690 euro.