UE: Acord privind reforma migraţiei, înainte de summitul de la Granada
192
Articole de la același autor
Ambasadorii statelor membre UE au convenit asupra unui text cheie al reformei politicii europene de migraţie, depăşind reticenţa Italiei, chiar înainte de un summit al celor 27 care va avea loc, vineri, 6 octombrie, la Granada, în sudul Spaniei, transmite agenţia AFP.
Regulamentul în cauză, care va face în continuare obiectul negocierilor cu Parlamentul European, are scopul de a organiza o reacţie în cazul unui aflux masiv de migranţi într-un stat UE, aşa cum s-a întâmplat în cazul crizei refugiaţilor din 2015 - 2016. Prevede, în special, solidaritate obligatorie între statele membre şi o posibilă prelungire a duratei detenţiei migranţilor la frontierele externe ale Uniunii.
Acest text, ultima parte din „Pactul privind azilul şi migraţia” al UE asupra căruia ţările membre trebuiau să convină, a întâmpinat obiecţii timp de câteva luni din partea Germaniei, din motive umanitare. La sfârşitul lunii septembrie, s-a găsit un compromis pentru a obţine undă verde din partea Berlinului, dar Italia şi-a exprimat apoi dezacordul în legătură cu o prevedere privind rolul ONG-urilor în salvarea migranţilor.
Italia acuză Germania că finanţează mai multe ONG-uri care realizează acţiuni de salvare în Marea Mediterană. Premierul italian Giorgia Meloni a cerut, săptămâna trecută, ca aceste ONG-uri să debarce migranţii în ţările ale căror pavilion este arborat de nave. În cele din urmă, a fost găsită o formulă care să mulţumească Italia şi Germania. Cancelarul Olaf Scholz a salutat acest acord privind o reformă care „va limita efectiv imigraţia ilegală în Europa şi va oferi ajutor de durată statelor precum Germania”.
Austria, Slovacia şi Cehia s-au abţinut în privinţa acestui text, în timp ce Polonia şi Ungaria s-au opus, potrivit unor surse diplomatice.
Comisia Europeană şi Spania, care deţine preşedinţia Consiliului UE, sperau la un acord înainte de summitul european care reuneşte, la Granada, şefii de stat şi de guvern din statele membre şi unde chestiunea arzătoare a migraţiei va fi în centrul discuţiilor.
Textul prevede, în cazul unui aflux „masiv şi excepţional”, instituirea unui sistem de scutire mai puţin protector pentru solicitanţii de azil decât procedurile obişnuite. Punerea în aplicare a acestuia va necesita totuşi o autorizare din partea statelor membre.
Ungaria şi-a reafirmat ostilitatea clară, acuzând Bruxelles-ul că încurajează imigraţia. „Solicităm Bruxelles-ului să pună capăt imediat acestei politici migratorii şi cotelor de relocare obligatorii”, a reacţionat ministrul de externe Peter Szijjarto.
Regulamentul în cauză, care va face în continuare obiectul negocierilor cu Parlamentul European, are scopul de a organiza o reacţie în cazul unui aflux masiv de migranţi într-un stat UE, aşa cum s-a întâmplat în cazul crizei refugiaţilor din 2015 - 2016. Prevede, în special, solidaritate obligatorie între statele membre şi o posibilă prelungire a duratei detenţiei migranţilor la frontierele externe ale Uniunii.
Acest text, ultima parte din „Pactul privind azilul şi migraţia” al UE asupra căruia ţările membre trebuiau să convină, a întâmpinat obiecţii timp de câteva luni din partea Germaniei, din motive umanitare. La sfârşitul lunii septembrie, s-a găsit un compromis pentru a obţine undă verde din partea Berlinului, dar Italia şi-a exprimat apoi dezacordul în legătură cu o prevedere privind rolul ONG-urilor în salvarea migranţilor.
Italia acuză Germania că finanţează mai multe ONG-uri care realizează acţiuni de salvare în Marea Mediterană. Premierul italian Giorgia Meloni a cerut, săptămâna trecută, ca aceste ONG-uri să debarce migranţii în ţările ale căror pavilion este arborat de nave. În cele din urmă, a fost găsită o formulă care să mulţumească Italia şi Germania. Cancelarul Olaf Scholz a salutat acest acord privind o reformă care „va limita efectiv imigraţia ilegală în Europa şi va oferi ajutor de durată statelor precum Germania”.
Austria, Slovacia şi Cehia s-au abţinut în privinţa acestui text, în timp ce Polonia şi Ungaria s-au opus, potrivit unor surse diplomatice.
Comisia Europeană şi Spania, care deţine preşedinţia Consiliului UE, sperau la un acord înainte de summitul european care reuneşte, la Granada, şefii de stat şi de guvern din statele membre şi unde chestiunea arzătoare a migraţiei va fi în centrul discuţiilor.
Textul prevede, în cazul unui aflux „masiv şi excepţional”, instituirea unui sistem de scutire mai puţin protector pentru solicitanţii de azil decât procedurile obişnuite. Punerea în aplicare a acestuia va necesita totuşi o autorizare din partea statelor membre.
Ungaria şi-a reafirmat ostilitatea clară, acuzând Bruxelles-ul că încurajează imigraţia. „Solicităm Bruxelles-ului să pună capăt imediat acestei politici migratorii şi cotelor de relocare obligatorii”, a reacţionat ministrul de externe Peter Szijjarto.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
UE ar putea deschide negocierile de aderare cu Republica Moldova şi Ucraina până la sfârşitul anului
Joi, 28 Septembrie 2023
Vineri, 01 Septembrie 2023
Joi, 31 August 2023
Marţi, 29 August 2023
Vineri, 04 August 2023
Joi, 03 August 2023
Miercuri, 02 August 2023
Luni, 31 Iulie 2023
Miercuri, 20 Septembrie 2023
Luni, 18 Septembrie 2023