Uniunea Europeană este dispusă să colaboreze mai strâns cu Filipinele în domeniul securităţii maritime, a declarat, luni, 31 iulie, la Manila, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată de agenţia Reuters.
Ursula von der Leyen a discutat cu preşedintele filipinez Ferdinand Marcos Jr. şi despre alte subiecte, cum ar fi comerţul şi modificările climatice.
În ceea ce priveşte securitatea, preşedinta Comisiei Europene a explicat într-o conferinţă de presă comună cu Marcos că o cooperare mai bună ar implica „schimbul de informaţii, evaluarea ameninţărilor şi dezvoltarea capacităţii gărzii de coastă filipineze".
Filipinele sunt un punct central al rivalităţii geopolitice dintre Statele Unite şi China. Teritoriul maritim al ţării se întinde şi în Marea Chinei de Sud, zonă maritimă strategică, bogată în resurse, revendicată de guvernul de la Beijing.
Ursula von der Leyen a reafirmat sprijinul Uniunii Europene pentru decizia de arbitraj internaţional din 2016 conform căreia pretenţiile chineze nu sunt valabile. Ea a arătat că hotărârea are caracter obligatoriu din punct de vedere legal şi asigură baza pentru rezolvarea paşnică a disputelor.
China nu recunoaşte însă soluţia de arbitraj, iar acţiunile sale „agresive” au determinat sute de proteste diplomatice din partea Filipinelor.
„O regiune indo-pacifică fără ameninţări de constrângere este vitală pentru stabilitatea noastră, a tuturor, pentru pacea noastră şi prosperitatea popoarelor noastre", a apreciat preşedinta Comisiei Europene. Ea este prima lideră a executivului european care face o vizită la Manila în ultimii aproape 60 de ani.
Dialogul dintre von der Leyen şi Marcos s-a referit şi la relansarea negocierilor pentru un acord de liber schimb între UE şi Filipine. Începute în 2015, acestea sunt blocate din 2017. Înţelegerea ar urma să includă tarifele, barierele netarifare din calea comerţului şi proprietatea intelectuală.
Von der Leyen a oferit Filipinelor şi sprijinul UE în combaterea modificărilor climatice, o prioritate pentru Marcos, care încearcă să asigure creşterea la 35% a ponderii energiei regenerabile în ţara sa în următorii şapte ani.