Cum ajuți vița de vie să dea rod bogat

În această perioadă se face legarea lăstarilor, se combat bolile și dăunătorii și se efectuează prașile de câte ori este nevoie. Potrivit Practic Idei , legarea lăstarilor se face în trei etape: înainte de înflorire, după înflorire și înainte de intrarea în pârg a strugurilor. Lăstarii se leagă cât mai răsfirat, nu mai mult de 2-3 lăstari la un loc. Dacă sunt legați mai mulți la un loc, sunt condiții pentru dezvoltarea bolilor și dăunătorilor. Odată cu legarea lăstarilor, înainte de înflorire se elimină și o parte din lăstarii sterili (cei fără struguri).

Cârnitul. Altă operație care se execută la vie este cârnitul, adică suprimarea vârfurilor lăstarilor. Această lucrare se face atunci când lăstarii în creștere au depășit înălțimea ultimei sârme. De multe ori cârnitul se execută în lunile iunie-iulie. Mulți cercetători de la stațiunile de cercetări consideră că este prematur cârnitul în această perioadă, deoarece scade cantitatea de zaharuri și astfel se obțin vinuri slab alcoolizate. Așadar, luna favorabilă pentru cârnit este august, atunci când strugurii intră în pârg. Pentru o mai bună aerisire a strugurilor și o luminare mai mare, pentru a reduce umiditatea și a ajuta la coacerea strugurilor, se mai execută desfrunzitul, adică se elimina 3-4 frunze de pe fiecare lăstar, în jurul strugurilor. Această operație se recomandă în special în toamnele reci și ploioase. În toamnele călduroase, desfrunzitul se execută cu grijă, parțial, pentru că strugurele să nu fie expus brusc la un soare puternic, ci să primească o lumină difuză. Un desfrunzit prea sever duce la efecte nedorite, arsuri pe pielița boabelor, opărirea strugurilor și determină scăderea zaharurilor din struguri.

Prașila. Pe parcursul anului se fac 3-4, pentru afânarea solului și distrugerea buruienilor. Din cauza schimbărilor climaterice, în ultimii ani ne întâlnim foarte des cu ploile însoțite de grindină. Aceasta aduce mari pagube viei, deoarece distruge lăstarii vegetativi și de fructificare, slăbește rezistența viței la gerurile de iarnă. Dacă grindina cade până la înflorit, capacitatea de refacere este mai mare, astfel, prin tratamente aplicate, via poate fi pregătită pentru producția anului viitor. Dacă grindina afectează viile în a doua perioadă de vegetație, vitele își întrerup activitatea pe o perioadă lungă de timp. Cicatrizarea rănilor se realizează cu rezervele din butuc. Aceasta duce la epuizarea plantei, va fi mai sensibilă la gerurile din iarnă, vor fi pierderi de butuci de vie pentru anul viitor și totodată recolta de struguri din următorul an va scădea. Prima urgență la o vie bătută de grindină este stropirea cu zeamă bordeleză în concentrație de 1%, pentru cicatrizarea rănilor. După câteva zile se îndepărtează părțile vegetale distruse de grindină care nu mai pot fi utile butucului. Se mai aplică o fertilizare prin încorporarea cât mai adânc a îngrășămintelor complexe (azotat, cu superfosfat și cu sare potasică), pentru a-i mari rezistența la temperaturile scăzute din timpul iernii. Viile afectate de grindină, toamna, se mușuroiesc, pentru ca pierderile de butuci să fie mai mici.