"Eu v-am făcut, eu vă omor!"

"Soțul meu este impulsiv cu copiii. Muncește mult, îi iubește în felul lui, are grijă să nu le lipsească nimic, însă copiii n-au voie să-i iasă în față cu niciun fel de părere. Toată ziua bună ziua urlă la ei și le spune «Eu v-am făcut, eu vă omor». Dar au și ei părerile și nevoile lor... Fata are talent la balet, dar n-o lasă, iar băiatul vrea să facă fotbal, am vorbit cu cineva să-l ducem la Academia lui Hagi, dar soțul vrea să se facă doctor. Plus că nu-i lasă deloc la joacă... Vreau să-mi ajut copiii, sunt talentați, dar nu știu cum!", ni s-a plâns o cititoare, mama a doi copii minori. Femeia ar dori să știe ce drepturi au copiii în relația cu părinții și dacă trebuie să li se supună orbește drept recunoștință că i-au adus pe lume și le poartă de grijă?

v v v

Stimată doamnă, ar trebui să-i explicați soțului dumneavoastră că orice copil are, prin lege, o serie de drepturi, numite de dezvoltare. Asta însemnă că toți copiii au dreptul să-și dezvolte personalitatea, talentele cu care sunt înzestrați. Au drepturi de dezvoltare intelectuală, dreptul la educație, dar și dreptul la joacă. Mai mult decât atât, părinții sunt responsabili pentru asigurarea dezvoltării normale a copilului, pe când statul trebuie să ajute părinții în această sarcină prin furnizarea unor facilități precum școli, spitale și alte instituții similare. Chiar dacă sunt minori, ei le pot cere părinților să urmeze acele cursuri care să le permită dezvoltarea și exploa-tarea în cât mai mare măsură a aptitudinilor și personalității lor.

Potrivit Protecției Copilului, drepturile copilului, așa cum sunt stipulate în legislația românească, pot fi grupate în trei mari categorii, în funcție de rolul lor: drepturi de protecție, drepturi de dezvoltare și drepturi de par-ticipare. Aceste drepturi sunt cuprinse în diferite tratate și convenții internaționale (de exemplu, Convenția Drepturilor Copilului, dar și în legea 272 din 2004. Atenție: Nerespectarea drepturilor copilului atrage după sine pedepse penale! Dacă va citi aceste rânduri, indiferent de cât de bune-i sunt intențiile, probabil că soțul dumneavoastră va înțelege că unui copil, oricât de mic ar fi el, părinții au datoria să-i respecte nu doar nevoile fizice, dar și pe cele care țin de latura intelectuală.