"Este elev în clasa a X-a și, în trei ani, a câștigat 20.000 de euro ca barman și distribuitor de apă în Constanța". Ha, ha, ha… Ce oți crede acum, că s-a inventat rețeta succesului pentru tineri și dați fuga să vă trimiteți copiii să lucreze ca distribuitori pe litoralul românesc că tot vine canicula?!
Nu vă grăbiți și ascultați până la capăt! E vorba doar de băiatul primarului nostru, un tânăr de 16 ani (care trebuie să recunosc că până acum mi-a lăsat o impresie destul de bună, chiar și știind al cui băiat e) pe care tătuca insistă să îl scoată la înaintare de pe acum și să îl impună încet - încet în cercurile "importante". Inclusiv în subconștientul constănțenilor. Sunt deja celebre paradele pe podiumurile de modă ale duetului tată - fiu, ieșirile braț la braț în cluburile de noapte și escapadele primarului în însorita Brazilie alături de gașcă și, din nou, cu tot cu fiu la purtător.
Acum, însă, e criză (pe toate planurile) și dă bine dacă însuși odorul primarului iese la rampă nu în costum de ordonanță, nu în pași de samba, ci ca… om al muncii! Căci așa începe totul în viață, așa au reușit și alții… cu "munca de jos" ai zice, așa se bate cu pumnul în piept și Mazăre ori de câte ori este întrebat de avere, așa vrea să ne arate că se descurcă și propriu-i odor. Începi la 14 ani. Te spetești de dimineața până seara, pui ban pe ban și după trei veri îți iei mașină… În următoarele alte trei - patru veri te pricopsești și cu un acoperiș modest deasupra capului astfel încât pe la vreo 20 și puțin de ani ești un tânăr realizat! De reținut este faptul că, în toți acești ani, nu renunți nici la micile plăceri gen ieșiri destul de dese în cluburile de fițe, că doar o dată ești adolescent în viață. Cam ăsta e, pe scurt, tabloul pe care noi ar trebui să îl percepem din povestea banilor spusă de Măzărei!
Vise, taică, vise! Cine nu știe că pentru 20.000 de euro trebuie să fii foarte răbdător cu viața ca să îi câștigi muncind din postura de angajat, fie și distribuitor sau barman, și să faci multe SACRIFICII?! Iar la plăcerile de zi cu zi… nici nu mai ai tupeul să visezi la ele! (Vorbesc aici de majoritate și se autoexclud, fie și fără voia lor, distinșii slujbași de pe la companiile de top.) Asta doar dacă nu ești băiatul lui "tata", precum Răducu, cel care se laudă cu 20.000 de euro în trei veri, și dacă nu cumva te învârți tot numai printre cei de teapa lu’ tătuca, gata să scoată bani grei din buzunar ca să îi lase bacșiș la un biet… barman sau distribuitor de apă?! Mulți, foarte mulți tineri de-o seamă cu tine, Răducu, muncesc vară de vară, dar, din păcate, puțini sunt și… "băiatu’ lu’ tata"!
Munca înnobilează, e drept, pe oricine, dar, din păcate, contează al dracului de tare de unde ia startul fiecare!