Alarmă în învățământ! A crescut numărul profesorilor pensionari la catedră

Și uite așa posturile rămase libere sunt ocupate de suplinitori sau de profesori aflaţi la pensie, iar numărul dascălilor pensionari care au revenit la catedră este cel mai mare din ultimii cinci ani. Cei mai căutaţi sunt profesorii de matematică, fizică, biologie şi chimie, dar şi învăţătorii.

Fapt semnalat și de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) ce susține că numărul cadrelor didactice care s-au pensionat, dar care optează să lucreze în continuare, la plata cu ora, este în creştere.

Situaţia a fost generată atât de lipsa posturilor titularizabile, cât mai ales de numărul foarte mic al tinerilor care vor să profeseze în sistemul de învăţământ de stat.

În județul Constanța, numărul profesorilor pensionabili menținuți în activitate se menține constant de doi ani încoace, în jurul a 65 de titulari. În ceea ce privește pensionarii aflați la plata cu ora în activitate, cel mai mulți sunt în mediul rural, acolo unde nu prea este înghesuială pe catedre.

În opinia reprezentanţilor FSLI, absolvenţii de studii superioare nu sunt interesaţi de o carieră didactică din cauza "demotivării salariale".

FSLI susţine că în învăţământul românesc de stat, în ciuda creşterilor salariale care au fost acordate în ultima perioadă, venitul unui debutant rămâne în continuare insuficient pentru a acoperi nevoile de bază ale unui tânăr.

„Cu un venit lunar de aproximativ 800 de euro, în condiţiile în care doar chiria sau rata pentru o locuinţă poate depăşi jumătate din acest salariu, este foarte greu pentru un tânăr să accepte să lucreze în şcolile de stat din România. Cu un astfel de venit, un tânăr nu se poate întreţine, dacă nu are ajutorul familiei sale. (...) În privat, dacă este performant, un tânăr ajunge să îşi dubleze venitul într-un termen mult mai scurt. Niciodată sistemul de educaţie de stat nu va avea cum să ţină pasul cu bonusurile sau facilităţile acordate de angajatorii privaţi, pentru răsplătirea şi fidelizarea angajaţilor care îşi fac treaba. Prin urmare, îi întreb pe această cale pe guvernanţii României, pe parlamentari şi chiar pe preşedintele ţării: cum se vrea România Educată? Performanţa se face cu investiţii susţinute, cu stabilitate şi respect pentru oamenii care oferă calitate prin ceea ce ştiu să facă!", a declarat Simion Hancescu, preşedinte FSLI, cu prilejul Zilei Educaţiei (5 octombrie).

FSLI afirmă că învăţământul are nevoie „acută” de tineri, care să vină cu „energie, cu idei inovatoare", cu metode noi de predare în faţa elevilor, cărora le trebuie stimulat interesul pentru şcoală.

„Din păcate, dinamica din învăţământ are o singură valenţă în acest moment: creşterea numărului suplinitorilor în şcolile din întreaga ţară. Acest lucru este decontat direct de elevii care ajung pe parcursul unui ciclu de şcolarizare să aibă la aceeaşi materie trei sau patru profesori diferiţi, cu metode diferite de predare, cu pedagogie diferită, cu stiluri diferite. Este periculos pentru formarea unor elevi să ai atât de multă instabilitate", mai transmit reprezentanții FSLI.

Pe de altă parte, Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene atrage atenţia că problema deficitului de profesori se va agrava în anii următori atât în România, cât şi în celelalte state, în condiţiile în care ponderea dascălilor aflaţi aproape de pensionare este mare.

Lituania are cei mai mulţi profesori cu vârste de peste 55 de ani, urmată de Italia, Grecia şi Bulgaria. În ţara noastră, aproape 21% dintre cadrele didactice au peste 55 de ani.