Argumentele reprezentanților părinților împotriva potențialei treceri la trei trimestre

Ca urmare a declarațiilor făcute de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, cu privire la o potențială schimbare a structurii anului școlar, care ar presupune întoarcerea la trei trimestre şi stabilește un număr de 180 de zile de școală pe an, Grupul civic Părinţii Cer Schimbare și Fepal – Federaţia părinţilor şi aparţinătorilor legali din România au făcut publică argumentarea cu privire la renunțarea „fără nicio discuţie” la această variantă și „să se revină urgent la rezolvarea altor probleme stringente care ar fi cu adevărat în interesul real al copiilor”.

Prezentăm în continuare comunicatul de presă asumat de cele două asociații cu cele patru argumente, documentate, asupra solicitării lor:

„1. Ideea ca elevii români fac prea puțină școală este falsă. Au mai puține zile de școală decât elevii din alte ţări, dar mai multe ore, în total, într-un an decât media elevilor din Europa. Iar acest lucru se întâmplă deoarece elevii români au mult mai multe ore pe zi decât alţii.

Astfel, în anul şcolar 2020-2021, la ciclul primar şi gimnazial din România, numărul total de ore a fost de 7.078, în timp ce media europeană a fost de doar 6.940 de ore.

Un calcul total ne arată că, la sfârşitul tuturor anilor de învăţământ obligatoriu, elevii români adună un număr de 9.050 de ore, care ne situează pe locul 10 din 38 de State europene.

În plus, în acest calcul nu sunt incluse temele pentru acasă, în condiţiile în care e un lucru binecunoscut faptul că elevii români au, mai ales la gimnaziu, un volum foarte mare de teme, cărora trebuie să le aloce măcar alte 2 ore/zi cel puţin (conform studiului realizat realizat de către Ministerul Educaţiei).

Ni se propune acum prelungirea anului școlar, dar nu se vorbeşte despre aplicarea legii care cer reducerea numărului de ore/săptămână, şi nici despre revizuirea programei actuale, mult prea încărcate, la toate materiile.

În niciun caz nu putem pune rezultatele slabe ale elevilor români pe seama faptului că ar face şcoală puţină, aşa cum ni se sugerează, ci de vină este calitatea şcolii româneşti, cu ore zilnice multe, programă încărcată şi neadaptată pe categorii de vârstă.

2. Adăugarea unui trimestru în plus pe an ar însemna în jur de 30 de note suplimentare la gimnaziu, și mai multe teze. Astfel, am ajunge la un total de aproximativ 100 de note pe an necesare încheierii situației școlare.

Din 180 de zile de școală, 100 de zile ar conține evaluări, în condițiile ideale în care nu am avea mai multe evaluări într-o singură zi. Prin urmare, ar avea loc o evaluare mai des de o dată la două zile.

Celor care ar putea argumenta că am mai avut în trecut an şcolar cu trimestre le amintim că acum, la gimnaziu, sunt un număr de 16-20 de discipline, mai multe ca în acea perioadă trecută.

Mai sunt şi alte motive pentru care împărţirea anului școlar în trimestre nu se mai potrivește sistemului actual de educație: 

Durata mai scurtă a trimestrelor față de semestre comprimă etapele ciclului educațional: predare, învățare, consolidare și evaluare. Evaluarea este doar un instrument de măsurare, și nu un scop în sine al sistemului de educație. Elevii merg la școală pentru a forma şi consolida competențe, nu pentru a fi într-o continuă evaluare.

Durata mai scurtă a trimestrelor față de semestre nu respectă curba de efort a elevului intensificând frecvența procesului de evaluare. În cursul anului școlar apar modificări importante ale randamentului școlar. Acesta este mai scăzut după lucrări de evaluare și, bineînțeles, la sfârșitul anului școlar. În structura propusă de minister, trimestrul al III-lea ar avea doar 8 săptămâni, în care elevul ar trebui să treacă printr-un proces și mai intens de evaluare.

Pentru o împărțire a anului școlar în trimestre, sistemul de educație din România ar trebui adaptat prin reducerea numărului de discipline, trecerea la predare transdisciplinară și schimbarea modului de evaluare.

3. Reamintim că standardele de evaluare nu au fost elaborate nici până acum de Minister. Se doresc mai multe note, mai multe teze, dar nu este definit clar ce şi cum evaluăm, precum şi ce anume urmeaza dupa evaluare.

4. Normele de igienă elaborate pentru unităţile de învăţământ stabilesc un număr maxim de ore de şcoală zilnic, în funcție de ciclul de învățământ:

a) pentru învăţământul primar: 

  – clasa 0 şi I = 3-4 ore pe zi;

  – de la clasa a II-a = 4 ore pe zi; 

b) pentru învăţământul gimnazial: 4-5 ore pe zi; 

c) pentru învăţământul liceal, profesional: 5-6 ore pe zi; 

d) pentru învăţământul postliceal şi universitar: 6-7 ore pe zi. 

Acest cadru legal este încălcat în prezent de actualele planuri cadru.

Întrebările noastre sunt următoarele:

Care sunt analizele care au stat la baza propunerii de modificare a structurii anului şcolar?

Cum se corelează aceasta propunere cu planurile cadru, standardele de performanţă ale procesului educaţional şi standardele de evaluare ale elevilor – acestea din urmă neexistând, măcar?

Cum se va respecta aplicarea reglementărilor atât de mult amânate privind reducerea numărului de ore per materie de studiu?

Cum se va evalua impactul acestei schimbări în atingerea obiectivelor de predare şi a celor de învăţare? Cum va fi măsurat acest impact, cu ce instrumente şi metodologii?

Care este impactul bugetar al unei astfel de decizii (salarii profesori, burse etc.).

Cum se vor împărţi în ore efective per trimestru predarea şi evaluarea?

Cum se evaluează elevii?

Cum se ţine cont de curba de efort?

Cum vor preveni aceste schimbări abandonul şcolar, în creştere în ultima vreme? Un studiu din 2016 (Aucejo și Romano) a arătat că rezultatele şcolare s-au îmbunătăţit semnificativ mai mult atunci când s-a redus absenteismul decât când s-a mărit numărul de zile de şcoală.

Până când vor fi operate modificări CONCRETE ale programului elevilor de gimnaziu, ale structurii orarului și ale condițiilor din școli, considerăm orice zi suplimentară la școală o încălcare a dreptului copiilor la o viață sănătoasă, cu tot ce presupune acest aspect: ore adecvate de masă, dezvoltare emoțională, socială, sport, timp petrecut în aer liber și dreptul la timp liber”.