Camera dobrogeană tradițională, reconstituită de Muzeul de Artă Populară

La muzeul de Artă Populară este deschisă, în această perioadă, expoziția "Arta populară din Dobrogea", cuprinzând piese din patrimoniul muzeului, prin care sunt reconstituite camera "bună", sau camera "curată", încăperea de locuit și tinda, specifice caselor tradiționale dobrogene din secolul XIX.

Expoziția prezintă categoriile de obiecte care definesc conceptul de artă populară: port tradițional, țesături pentru decorarea interioarelor țărănești, mobilier, obiecte de uz casnic și gospodăresc, ustensile și instalații tehnice care definesc meșteșugurile tradiționale românești.
Despre expoziția "Arta populară din Dobrogea" ne-a vorbit muzeograful Ioana Tömpe, din cadrul Muzeului de Artă Populară: "Am conceput expoziția pornind de la planimetria locuinței dobrogene, care cuprinde cele trei spații de locuit. Am ales obiec-te semnificative din patrimoniu, care să arate atât tehnicile de lucru cât și varietatea decorului", ne-a spus ea.
În primul sector al expoziției observăm "camera curată", sau "camera bună", cuprinzând colțul cu patul, colțul cu masa și peretele de răsărit cu icoane, unde erau concentrate obiecte cu încărcătură simbolică. Aici sunt expuse piese decorative caracteristice artei populare sud-dobrogene, precum ștergare din borangic laborios decorate, țesături din lână, așternuturi de pat și perne. "În camera curată se păstrau cele mai frumoase obiecte de gospodărie. Încăperea vorbea despre statutul social al familiei respective. Camera era decorată de-a lungul întregului an, aici nu locuia familia", ne spune muzeograful.
Regăsim, de asemenea, lada de zestre, necesară fetelor de măritat, cearșafuri, fețe de masă, țesături care acoperă paturile, cuverturi, ștergare din bumbac și borangic, caracteristice Dobrogei, a căror lungime poate ajunge la 4 metri. Ele se expun pe perete, sub formă de fluture: "Aici se poate observa foarte bine decorativismul obiectelor și varietatea tehnicilor", precizează muzeograful.
În cel de-al doilea sector al expo-ziției, care cuprinde încăperea de locuit și tinda cu vatră, regăsim obiecte de uz gospodăresc, cum ar fi vase din lemn, metal, ceramică, forme pentru dospitul pâinii, lopata cu care se punea pâinea în vatră, linguri, castroane și tăvi.
De asemenea, se poate observa colțul cu masă, numită "sinie" în Dobrogea: o masă joasă, cu un picior, întâlnită nu doar la populațiile din Dobrogea, ci în tot spațiul balcanic. Camera de locuit nu are foarte multe obiecte decorative, patul sau paturile în care dormea întreaga familie fiind acoperit(e) cu foițe simple, din lână. Tot aici pot fi văzute obiecte pentru războiul de țesut, unelte, instrumente de tehnică populară legate de prelucrarea fibrelor textile: bumbac, borangic, lână, dar și mașini de scos sămânța din bumbac, roți de tors și alte obiecte funcționale.
Expoziția este cu atât mai importantă și mai interesantă cu cât toate aceste obiecte nu se mai găsesc decât în câteva case tradiționale, foarte vechi, din sate precum Ostrov, Oltina, Aliman sau Rasova, în timp ce costumul popular nu se mai întâlnește decât extrem de rar, în lăzile de zestre. "Nu se mai țese, din păcate, nu doar în Dobrogea, ci nici în restul țării. Acesta e rolul muzeului, să păstreze, să tezaurizeze și să găsească modalități cât mai bune de conservare a pieselor", punctează Ioana Tömpe.