Casa tradițională de la Cobadin, reper al identității turcilor dobrogeni

Casa transformată în muzeu este veche de peste 100 de ani și fiecare încăpere este decorată după tradiția turcească. Aici regăsim expuse peste 1.000 de obiecte tradiționale de uz casnic sau gospodăresc, multe dintre ele oferite de comunitatea turcă din zonă.

Camera de oaspeţi e prima în care păşeşti. Aici regăsim o măsuţă pe care stau aşezate un ibric de cafea şi mai multe ceşti. Pe pereți sunt așezate carpete, tablouri cu versete din Coran, alături de tapiserii și covoare. Locul este unul de socializare.

„Acest panou este așezat cu mai multe kesele care reprezintă un fel de trăistuțe, trăistuța pentru banii de aur pe care îi primea mireasa la nuntă. Aici, pentru că tot este un loc de întâmpinare a oaspeților, keselele acestea erau nelipsite la brâul miresei și la brâul oricărui turc care avea o sărbătoare și trebuia să dăruiască sau să primească acei bănuți de aur. Și astăzi există acest obicei pe care îl purtăm de sute de ani prin care noi ne exprimăm respectul și dragostea față de cei care își încep un drum nou în viață prin a dărui aceste obiecte din aur”, declară Melek Osman, responsabil Patrimoniu Etnofolcloric UDTR filiala Constanța.

„Este păcat ca aceste îndemânări să nu fie preluate de generațiile noi”

Avem apoi camera miresei, viu colorată, cu multe văluri, marame, batiste și borangicuri brodate cu motive florale, făcute chiar de mâna miresei sau de prietene și rude apropiate. Încăperea a fost amenajată în amintirea obiceiului de împodobire a acestei camere. Farmecul acestei camere este dat de evantaiul de pe tavan, alcătuit din zeci de batiste viu colorate, atârnate sub formă de raze.

„Batistele, în tradiția noastră, sunt folosite în mai multe ocazii festive, ceremonii. Sunt lucrate cu acul, cu croșeta, oya cum zicem noi, croșetate și fiecare cu tot felul de motive transmise într-un fel sau altul de la vecine, de la prietene, pentru că ele erau lucrate în timpul șezătorilor. Fetele se adunau înainte de nuntă și lucrau ca să pregătească zestrea miresei. Toate erau adunate în lada cu zestre, care cuprindea aceste batistuțe, ștergare, veșminte care se pun deasupra Coranului, întrucât Coranul este nelipsit din odaia miresei”, mărturisește Melek Osman, responsabil Patrimoniu Etnofolcloric UDTR filiala Constanța.

Ultima încăpere este odaia meșteșugurilor, unde sunt prezentate îndeletnicirile casnice practicate odinioară, în gospodării, de turcii din Dobrogea. Aici, vizitatorii pot observa războiul de țesut sau roata de tors, obiecte din ceramică și lemn, dar și o colecție bogată de țesături, fiecare cu propria poveste.

„Toate aceste meșteșuguri, chiar dacă ele par grele, sunt niște meșteșuguri foarte frumoase și creațiile care se fac din răchită, lemn, textile, lână și altele sunt creații nemuritoare și este păcat ca aceste îndemânări să nu fie preluate de generațiile noi. Avem ca exemplu aici olăritul, cu obiecte care au fost create de olari, farfurii, vaze și tot felul de ulcele. Ele sunt o reprezentare a acestor meșteșuguri, pentru că în ziua de astăzi aceste meșteșuguri din partea comunității turce nu prea mai există. Acestea sunt reprezentate prin arta populară românească, dar acele motive se regăsesc și în arta noastră, căci istoria noastră s-a amestecat cu istoria românească”, precizează aceeași interlocutoare.

Muzeul din Cobadin a fost anterior un muzeu privat deschis de Zulfie Totay, dedicat etnicilor tătari din Dobrogea. După decesul proprietarei, gospodăria a fost achiziționată de Uniunea Democrată Turcă din România, devenind un reper al identității turcilor din zonă. Cei interesați vor afla nenumărate povești despre parcursul populației turce, despre preocupările turcilor dobrogeni și, mai ales, despre obiceiurile acestei comunități.

„Persoana care avea grijă de acest muzeu, de această casă, a decedat și după șapte ani de la deces, am venit în vizită cu fata dânsei să luăm câteva obiecte pentru expoziții la Uniunea Turcă. Considerăm că este momentul să facem câteva colecții care să rămână, să nu se piardă și am spus să le strângem și să le păstrăm în niște centre, chiar sediile filialei sucursalei noastre. Am adunat și am făcut apel la comunitate să ni se doneze aceste lucruri și cu fiecare obiect am mai amenajat un perete sau un panou. Aici, la Cobadin, am pornit cu doi ani în urmă și ne-am dorit să nu se uite și să nu se piardă comorile noastre folclorice, care ne reprezintă prin arta aceasta a meșteșugului, a țesutului, a cusutului, a îndeletnicirilor agricole, căci mai tot turcul avea o grădină, erau îndemânatici și făceau pentru ei mai întâi, iar excesul îl vindeau și făceau niște bani pentru a-și întreține familia”, susține Melek Osman, responsabil Patrimoniu Etnofolcloric UDTR filiala Constanța.

Casa din Cobadin a fost cumpărată de Uniunea Democrată Turcă din România, amenajată ca muzeu și deschisă circuitului turistic.

În Dobrogea mai există astfel de muzee tradiționale în mediul rural. „Casa lui Tekir“, inspirată din legenda bătrânului orb și a măgarului său, vindecați de nămolul miraculos, se află în Techirghiol și aparține tot Uniunii Democrate Turce din România. De asemenea, în Vișina și Enisala, din județul Tulcea, există gospodării tradiționale dobrogene care atrag anual mii de vizitatori.