Ce este bine să duci la biserică de Sfinții Constantin și Elena

Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt considerați drept doi dintre cei mai importanți sfinți ai creștinismului, care au avut un impact semnificativ asupra istoriei religioase și politice a lumii, fiind sărbătoriți pe 21 mai.

Împăratul Constantin a fost cel care a emis Edictul de la Milano în anul 313, prin care se garanta libertatea religioasă pentru creștini și se recunoștea creștinismul ca o religie oficială în Imperiul Roman. Elena este cunoscută pentru activitățile minunate pe care le-a făcut de-a lungul timpului. Potrivit istoriei se spune că ea a fost cea care a găsit Crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos, în Ierusalim.

În tradiția populară se spune că oamenii care vor munci pământul în această zi vor avea parte de o invazie a păsărilor dăunătoare.

De Sfinții Constantin și Elena este păcat să se lucreze în gospodării, nu se plivesc ierburile. Mai mult, în alte zone se spune că aceasta este ziua în care păsările îşi învaţă puii să zboare. În calendarul popular, sărbătoarea Sf. Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor.

În ziua sfântă de 21 mai, femeile obișnuiesc să dea cu tămâie și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate. Pentru sănătate și bunăstare, în ziua praznicului, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine.

De Sfinții Constantin și Elena, era i nterzis să se muncească, iar prin odihna de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări. Ziua de Constantinul Puilor era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul şi meiul. În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă.

În această zi de sărbătoare, femeile dau cu tămâie și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate. Pentru sănătate și bunăstare, în ziua praznicului, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine.

De asemenea, pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

Potrivit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, numele de Constantin sau derivate ale acestuia poartă 698.155 de bărbaţi, iar cel de Elena sau derivate ale acestuia 1.123.411 femei.

Cel mai întâlnit nume bărbătesc este Constantin, 440.692, urmat de Costel - 76.185 şi Costică - 25.959. Alte derivate ale numelui Constantin sunt Costin - 22.051, Costinel - 10.598, Costache - 4.439, Costi - 886, Costea - 296, Costeluş - 333, Constandin - 143, Constanţiu - 23, Ilenuş - 7 şi Costelică - 1.

La femei, 846.555 poartă numele de Elena, 100.771 - Ileana şi 61.419 - Lenuţa. Se mai întâlnesc Constanţa - 42.422, Constantina - 20.864, Ilinca - 24.897, Costina - 5.439, Tanţa - 4.768, Nuţa - 3.627, Leana - 2.713, Costinela - 2.431, Nuţi - 1.358, Ilenuţa - 1.057, Ela - 896, Tănţica - 856, Lena - 821, Ilina - 693, Nuţica - 628, Leanca - 351, Costica - 280, Eli - 208, Constandina - 173, Tanţi - 127, Leni - 31, Ilenuş - 21 şi Ilenuşa - 5.

Sfinţii Mari Împăraţi şi Întocmai cu Apostolii Constantin şi mama sa, Elena, sunt pomeniţi în calendarul creştin ortodox la 21 mai. Pentru marea contribuţie la răspândirea şi înflorirea creştinismului, Constantin şi mama sa, Elena, au fost trecuţi de Biserica Ortodoxă în rândul sfinţilor şi sunt socotiţi "întocmai cu apostolii".