Ce obiceiuri tradiționale există de Anul Nou

Anul Nou a avut dintotdeauna o importanță deosebită în rândul celor care locuiesc în mediul rural. Din bătrâni se spune că acum anul îmbătrânește, proces amintit de sfinții cu barbă albă prăznuiți în ultimele luni ale anului – Sfântul Andrei, Moș Nicolae și Moș Crăciun. Întinerirea anului este marcată de sfinții tineri sărbătoriți din ianuarie până primăvara: Vasile, Toader și Sfântul Gheorghe, fără a-l omite din această categorie pe Dragobetele cel năvalnic. Potrivit reprezentanților Muzeului de Artă Populară din Constanța, pentru a fi feriți de boli, energii negative și pentru a îndepărta duhurile rele, care abundă în această perioadă a anului, oamenii din satul tradițional au apelat la o mulțime de acte rituale (zgomote produse de bice, tălăngi și buhaiuri) și jocuri cu măști de un farmec aparte. 

Printre jocurile cu măști specifice Anului Nou se numără Capra, cu variantele ei Turcă, Brezaie, Bouriță sau Cerb. Jocul Caprei, pe versuri ritmate, acompaniat de instrumente tradiționale, este însoțit de un alai de măști (moși, babe, urâți, țigani, țigănci). 

În ajunul Anului Nou există și obiceiul de a merge cu Plugul (cei mari) și Plugușorul (copiii), care invocă belșugul printr-un text narațiune ce redă practicile agrare de la arat și semănat până la secerat, treierat, măcinat și pregătirea pâinii. La anumite intervale de timp, textul recitat al Plugușorului era însoțit de zgomote menite să alunge duhurile rele: buhaiuri, clopote sau tălăngi.