Cercetătorul francez Thibaut Castelli s-a aflat recent la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), cu prilejul lansării volumului de specialitate „Amfore, cereale și oameni. Relațiile politice și economice ale orașelor din vestul Mării Negre cu lumea greacă (secolele V – I a.Chr.)", în cadrul unui eveniment moderat de cercetător Irina Sodoleanu.
Cercetător asociat la ARSCAN Universitatea Paris Nanterre, Thibaut Castelli este doctor în Istoria și Arheologia Lumilor Antice din anul 2017, cu specializarea în schimburile economice dintre orașele grecești de-a lungul coastei de vest a Mării Negre, din secolul al V-lea până în secolul I a.Chr.
Dr. Iulian Bîrzescu, cercetător în cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” București, a făcut o prezentare succintă a volumului, subliniind complexitatea acestuia, varietatea materialului analizat, punctele importante pe care acesta le atinge în cele șase capitole ce îl compun și elementele inovatoare pe care colegul francez le aduce în contextul cercetării istorice a perioadei grecești în zona de vest a Mării Negre.
Dr. Vasilica Lungu, cercetător în cadrul Institutului de Studii Sud-Est Europene București, a apreciat munca monumentală depusă pentru elaborarea lucrării. A adus în discuție minuțiozitatea cu care autorul a înregistrat și structurat categoriile de materiale analizate în documentarea sa, elaborând statistici și grafice pentru frecvența amforelor din fiecare centru de producție prezent în vestul Mării Negre etc.
În finalul evenimentului, cercetătorul francez Thibaut Castelli, care de altfel vorbește foarte bine limba română, ne-a mărturisit că primul contact cu istoria Dobrogei l-a avut în anul 2008, când a decis să facă o lucrare de masterat, în anul II, pe tema relațiilor economice ale cetății Histria. „Am învățat puțin limba română când am fost într-un proiect Erasmus la Firenze. Acolo m-am întâlnit cu studenți români și am avut această oportunitate. Și astfel a devenit mai ușor pentru mine să lucrez cu material publicat în limba română. În 2008 am avut prilejul să merg la Histria, pentru o săptămână de săpături, cu domnul Bîrzescu, de la Institutul de Arheologie din București. Tot atunci am avut oportunitatea să vizitez MINAC și să admir Glykon, care este statueta mea preferată, pentru că este un fel de punk, cu acel păr lung. Apoi aproape în fiecare an am venit în Dobrogea să studiez material la Constanța sau la Mangalia sau la Histria", a afirmat cercetătorul francez.