Doliu în comunitatea universitară constănțeană. ”Plecarea lui a adus multă durere și regrete!”

14075
Doliu în comunitatea universitară constănțeană. ”Plecarea lui a adus multă durere și regrete!” - 44847159178002001666826754305896-1718620391.jpg

Articole de la același autor

„Viorel Maier și-a încheiat călătoria vieții pământești. Drum lin către stele dragul nostru!”, a fost anunțul făcut de soție, Maria Maier, în weekendul pe care tocmai l-am încheiat.

Iar conf. univ. dr. Aurelia Lăpușan, dintr-o considerabilă apreciere, i-a dedicat un duios In Memoriam. „Plecarea lui Viorel Maier cu puțin timp înainte de a împlini 76 de ani, aplecat până în ultima clipă pe paginile monumentalei sale lucrări, a adus celor ce l-au cunoscut, nu puțini!- multă durere și regrete.

Cunoscut mai ales ca profesor universitar, autoritate în domeniul construcţiilor navale, mulţi ani manager într-o instituţie de învăţământ superior, autorul unor lucrări de referinţă,  profesorul universitar, doctor inginer, conducător de doctorate, Viorel Maier este autorul unor vaste tratate de Mecanica şi Construcţia Navei, considerate de specialişti lucrări fundamentale şi de referinţă pentru literatura tehnică românească privind construcţiile navale. Membru al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, menţionat în cinci enciclopedii şi dicţionare internaţionale de specialitate, până în ultima clipă a vieții aplecat asupra corecturilor unei noi lucrări de referinţă în arhitectura navei, chintesență a cercetărilor sale de-o viaţă în domeniul specializării pe care a făcut-o cu o tenacitate şi devoţiune exemplare. Două volume a câte 1.200 de pagini fiecare, formule, desene, ecuații matematice, așteaptă să intre în tipar.

Rareori două pasiuni atât de diferite se îngemănează în personalitatea omului: iubirea de folclor şi de meserie. Pentru el folclorul reprezenta ţara, sufletul naţiei, istoria şi devenirea ei, stindard tricolor…   

Deţine o impresionantă colecţie discografică, peste 3000 de exponate. La sărbătorile naţionale, pe care le marca în bucurie cu prietenii, îşi prindea tricolorul în fereastră. La Iclod, satul natal din inima Transilvaniei, rânduise o gospodărie ţărănească după regulile străbunilor săi și devenise din respectul pe care i l-a purtat comunitatea cetățeanul ei de onoare.

Fie că era la masa de lucru cu rigla şi compasul măsurând imaginar traseul unei nave pe apă, fie în sala de imprimări, alături de prestigioase orchestre, Viorel Maier a fost la fel de preţios cu sine: îşi prezenta materialul cules şi prelucrat  în dimensiunile autenticităţii, selecţionat cu acribie, readucând în prezent bijuterii folclorice muzicale vechi într-o paletă de expresii, de la doina lăcrimată, la învârtite repezite, cântece pastorale de dor, de dragoste şi satirice. Pe care le interpreta cu sufletul, transferând în sunet şi vibraţie viaţa alor săi, peste care de prea multe ori istoria le-a împrăştiat suferinţă, dor şi jale.

Prof.univ.dr. Gheorghe Oprea scria despre revelaţia pe care i-a produs-o prestaţia lui Viorel Maier, prin calităţile artistice şi repertoriul ales. «O voce puternică, sănătoasă, frumos timbrată, de cântăreţ autentic, acurateţea intonaţiei, predilecţia pentru o ornamentică tradiţională, cu un vibrato egal, natural şi cu atât mai atractiv. În melodiile de joc îşi impune cu siguranţă ritmul, fie că e de învârtită, de-a lungul sau jienească. Savuroase sunt cântecele distractive, pe care Viorel Maier şi le-a însuşit şi pe care le reda cu toată complexitatea formulelor poetico-muzicale şi cu tot farmecul caracteristic. O menţiune specială se impune pentru originalitatea cântecelor, precum şi pentru valoarea pieselor preluate de la cunoscutul solist Felician Fărcaşiu».

Transferat în pământul miraculoasei Dobroge de mai multe decenii, artistul ardelean se străduieşte să adopte şi piese vechi din zonă şi să  le interpreteze cu convingerea  apropierii celor două provincii istorice româneşti.

Cu mulţi ani în urmă l-a cunoscut pe etnograful constănţean Dumitru Galavu, care i-a încredinţat o lucrare culeasă de acesta din Munţii Măcinului, ca o apropiere a zonelor etnofolclorice pe care le reprezintă, şi care este inclusă în repertoriul artistului.

Adio, Prietene, drum lin spre stele”.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Pagina a fost generata in 0.3076 secunde