Începând de joi, 10 august, Muzeul de Artă Populară din Constanţa
găzduiește expoziția „Etnii din Banat și Ardeal”, realizată cu piese din Colecția
privată EMILIAN MADOȘĂ, ce reunește 20 de ansambluri vestimentare aparținând
principalelor etnii care trăiesc în Banat (bulgari, șvabi, sârbi, croați,
slovaci, cehi) și Ardeal (maghiari, sași).
Costumele prezentate, adevărate mărci identitare ale
etniilor respective, erau purtate în zi
de sărbătoare, în anumite etape ale vieții (nuntă sau în perioada imediat
următoare), dar și la evenimentele importante pentru familie și comunitate
(hramul bisericii, ceremonia confirmării religiei de către reformați sau
evanghelici). Elementele de port reflectă vârsta, starea socială sau civilă a
purtătorului, iar prin comparație se poate observa existența unor influențe ale
unei etnii asupra alteia, fapt ce poate fi explicat prin conviețuirea
îndelungată în același areal.
Bulgarii au fost colonizați în Banat, la jumătatea
secolulul al XVII– lea, venind din nord-vestul Bulgariei în două grupuri: unul
care s-a stabilit la Vinga (Arad), iar celălalt grup, al pavlichenilor, s-a așezat
la Dudeștii Vechi și Breștea (Timiș).
Croații carașoveni locuiesc încă din sec. al XVI-lea în șapte
sate din Munții Aninei, ce fac parte din Munții Banatului. Carașovenii sunt un
popor slav, de religie romano-catolică, limba lor fiind un dialect mai apropiat
de limba sârbă decât de cea croată.
Cehii din Banat provin din Boemia, iar localnicii le mai
spun și ”pemi”, denumire atribuită și unor etnici germani din zonă, originari
tot din Boemia. Cehii bănățeni sunt grupați în zona montană din Clisura
Dunării, fiind dispersați în șapte sate județul Caraș-Severin și un sat din
județul Mehedinți.
Sârbii sunt răspândiți în toată zona Banatului, în județele
Timiș (zona de câmpie), Caraș-Severin (de-a lungul Dunării) și Arad (sudul județului).
Sârbii s-au stabilit aici cu mult înainte de colonizarea celorlalte etnii.
Slovacii sunt prezenți în vestul țării în mai multe zone
din județele Timiș (două sate), Arad (orașul Nădlac), Bihor și Sălaj. Aceștia
sunt de confesiune evanghelică și au emigrat din Ungaria, la începutul secolului
al XIX-lea.
Germanii din Banat au fost colonizați aici în a doua
jumătate a secolului al XVIII, în mai multe etape, ajungând în județele Timiș și
Arad, dar și în Caraș-Severin. Aceștia fac parte din grupul șvabilor dunăreni,
locul lor de baștină fiind sudul Germaniei. De asemenea, în Caraș-Severin
există și comunități germane care provin din Tirol sau Boemia.
Maghiarii reprezintă etnia cea mai răspândită în
Transilvania și Banat. În Banat, maghiarii au fost colonizați destul de târziu.
Sașii s-au așezat în județele Sibiu (cei mai numeroși),
Brașov, Mureș și Bistrița, în secolele
XII – XIII, fiind originari din Renania (vestul Germaniei). În noile provincii,
etnicii sași au reușit să întemeieze comunități medievale puternice, cu reguli
precise de conviețuire.
Evenimentul, organizat cu sprijinul Consiliului Județean
Constanța, este găzduit la Muzeul de Artă Populară până la finele acestei luni.