Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța vă invită
joi, 7 noiembrie 2024, ora 17:00, la conferința cu tema „Constănțenii din
operele literare ale lui Cristian Teodorescu".
Întâlnirea cu prozatorul, eseistul și publicistul
Cristian Teodorescu va avea loc la Sala „Liliana Lazia” (et. II) și va fi moderată
de managerul interimar al bibliotecii, dr. Amelia Stănescu. Participă la
discuții dr. Corina-Mihaela Apostoleanu, șef serviciu Biblioteca Județeană
„Ioan N. Roman” Constanța. Dezbaterea va avea ca punct de referință romanul
„Medgidia, orașul de apoi”, apărut la Editura Cartea Românească, în anul 2009.
Cristian Teodorescu s-a născut la Medgidia, în 1954. A
absolvit Facultatea de Filologie, secția română-engleză, a Universității din
București. A început să scrie proză de la 14 ani, pentru revista „Vînătorul și
pescarul sportiv”. A debutat editorial în antologia Desant 83 (Cartea
Românească, 1983). În 1985 îi apare volumul de povestiri „Maestrul de lumini”,
la Editura Cartea Românească (reeditat în 2005), urmat în 1988 de romanul
„Tainele inimei”, la aceeași editură. În 1991 publică la Editura Alex „Faust
repovestit băieților mei, Petre și Matei”, apoi „Povestiri din lumea nouă”
(RAO, 1996), „Îngerul de la benzinărie” (povestiri, Paralela 45, 2002),
„Maestrul de lumini și alte povestiri” (Curtea Veche, 2005) și romanele
„Medgidia, orașul de apoi” (Cartea Românească, 2009; Polirom, 2012), „Șoseaua
Virtuții • Cartea Cîinelui” (Cartea Românească, 2015; Polirom 2019), „Cartea
pisicii” (în colaborare cu Mardale, roman, Polirom, 2017) și „București, marea
speranță” (Polirom, 2019). A primit Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor
(1986), Premiul Academiei Române (1990), Premiul pentru proză scurtă (1997) și
Premiul pentru roman ale Uniunii Scriitorilor (2010), precum și alte premii ale
unor ziare și reviste. Povestirile sale au fost traduse în Olanda, Franța,
Statele Unite, Muntenegru, Polonia și Ungaria.
Despre romanul „Medgidia, orașul de apoi” (editura Cartea
Românească, 2009) Doru Bușcu notează: „Cristian Teodorescu din Medgidia, de
profesie croitor literar, a tăiat o bucată din Dobrogea și a făcut din ea un
costum impecabil, așa cum se purta pe vremea marilor scriitori. Trebuie spus că
Dobrogea are stofă, iar cine nu știe nimic despre cum poți rămâne fermecat de
praful, apele, oamenii și infinitele ei povești are acum o bună ocazie să afle.
Cele o sută de triburi ale Dobrogei fac împreună un mic Babilon fratern și își
trăiesc, netulburate, tihna de o mie de ani. Teodorescu a avut noroc și le-a
fotografiat în secunda miraculoasă a copilăriei lui. După aceste imagini rare a
cusut apoi o carte extraordinară, ajunsă la modă încă din tipar."