Istorici constănțeni la moșia lui Barbu Catargiu, prim ministrul lui Cuza Vodă

O sesiune nonconformistă de comunicări științifice, în care istoria fuzionează în mod fericit cu prezentul, sub forma unor discuții libere, neconvenționale. Se poate! S-a întâmplat la mijlocul lunii septembrie, în comuna Maia din județul Ialomița, unde s-a comemorat împlinirea a 150 de ani de la Unirea Principatelor sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
Și, pentru ca scenariul să fie și mai neprotocolar, discuțiile au avut loc într-un cort militar, în fața bisericii în care se află mormântul lui Barbu Catargiu, primul prim- ministru al României.
Dintre participanții constănțeni, au prezentat comunicări științifice prof. univ. dr. Gheorghe Dumi-trașcu, care a fost numit cetățean de onoare al comunei Maia, cu această ocazie, dr. Lavinia Gheorghe, muzeograf în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, dr. Olimpiu Manuel Glodarenco, directorul Muzeului Marinei Române, drd. Costin Scurtu, directorul Mu-zeului Militar, filiala Constanța, drd. Enache Tușa, din cadrul Universității "Ovidius", col. (r) prof. univ. dr. Leonida Moise, din cadrul Universității "Hyperion" București, și cmdr. dr. lect. univ. Ioan Damaschin, de la Universitatea "Andrei Șaguna". Acestora li s-au alăturat istorici din țară: prof. univ. dr. Jipa Rotaru (organizatorul principal al evenimentului), din cadrul Universității "Hyperion" București, prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu, din partea Centrului de Istorie și Civilizație Europeană al Filialei Iași a Academiei Române, prof. univ. dr. Alin Spânu, din cadrul CNSAS, col. (r) dr. ing. Anatol Munteanu, din cadrul Asociației cultural-istorice "București - Chișinău". De asemenea, au participat și prefectul județului Ialomița, Alexandru Știucă, primarul comunei Maia, Costel Niculae și directorul Muzeului Județean Ialomița, Florin Vlad.
Organizatorii din umbră ai evenimentului au fost sătenii, care i-au găzduit pe participanții veniți de pe alte plaiuri, oferindu-le ospitalitatea și bucatele lor specifice.
La Maia, istoricii sunt înconjurați de tot ce ține de viața și personalitatea lui Barbu Catargiu - imensa moșie a acestuia, din care au mai rămas pivnițele, lacul, pădurea, biserica în care este înmormântat, dar și muzeul, în care sunt expuse hainele cu care a fost îngropat primul ministru al României din timpul lui Al. I. Cuza.
Barbu Catargiu a fost fiul vornicului Ștefan Catargiu și al Stancăi Văcărescu, fiica banului Barbu Văcărescu. S-a declarat partizan al Unirii și al alegerii lui Alexandru Ioan Cuza, fiind numit, în 1861, "prim-ministru al unui guvern efemer, pentru ca la 22 ianuarie 1862 să formeze primul guvern unic al Principatelor, după unirea administrativă", așa cum arată dr. Lavinia Gheorghe în studiul dedicat personalității istorice a lui Barbu Catargiu.
Maia era moșia preferată a lui Barbu Catargiu: 450 ha de teren arabil, viță de vie, livezi, heleștee, păduri, un palat și un conac legate între ele printr-o alee de salcâmi japonezi, în jurul lacului fiind amenajat un parc în stil englezesc, două biserici, una construită în secolul XVIII de velclucerul Pană Filipescu, cealaltă purtând hramul "Adormirea Maicii Domnului" și care adăpostea cavoul cu rămășițele lui Barbu Catargiu, refăcută în 1862 de Ștefan Catargiu. Este moșia în care Barbu Catargiu a copilărit, și cea unde se odihnește pentru eternitate, moșia pe care o lasă drept moștenire soției sale, Caterina, exprimându-și dorința ca, după moartea acesteia, proprietatea să rămână fiicei sale, Marița, cu condiția ca aceasta să se mărite cu un fiu de boier român. În testamentul său, Barbu Catar-giu menționa că, în cazul în care fiica sa se va căsători cu un "străin de neam și de alt rit decât ritul țării noastre", moșia să se transforme într-un pension de fete.
Marița se căsătorește cu Louis Berclard, consulul Franței la București, care susținea cauza românilor în forurile internaționale. Astfel că moșia Maia se transformă în pension de fete orfane, din familii importante ale țării,
dar sărăcite, instituție care va dăinui până după primul război mondial.
Memoria lui Barbu Catargiu este cinstită prin fiecare "oprire" științifică pe care istoricii o fac la Maia. Pilonul de bază pe care se sprijină acest eveniment este prof. univ. dr. Jipa Rotaru, fostul director al Muzeului Militar Național din București, care s-a mutat acum câțiva ani la Maia. Aici a întâlnit un om special, pe părintele Alexandru Marinescu, trecut în neființă anul acesta, la vârsta de 101 ani. Un om cu o cultură vastă, așa cum ne povestește dr. Lavinia Gheorghe. Preotul Marinescu a înființat muzeul "Maia Catargi", înclinația și respectul pentru istorie determinându-l chiar să-și amenajeze un micro-muzeu în propria casă.
Participanții la sesiunea științifică de la Maia au avut parte și de surprize. Astfel, pe lângă diplomele pentru consecvență, oferite de Biblioteca Metropolitană din București și de medaliile inscripționate cu chipul lui Barbu Catargiu, au avut parte și de o triplă aniversare; prof. univ. dr. Gheorghe Dumitrașcu, cmdr. (rtr) dr. Aurel Pentelescu și prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu au avut parte de o aniversare istorică: le-au fost pregătite trei torturi, în culorile roșu, galben și albastru. O triplă sărbătoare istorică, marcată așa cum se cuvine.
Nu a lipsit nici muzica, pe care un student a adus-o într-o chitară, tocmai de la Cluj, și nici sarmalele și plăcinta cu mere sau brânză, pregătite sub atenta coordonare Elenei Rotaru.
Tot în cadrul evenimentului a fost lansat și volumul celei de-a IV-a sesiuni de comunicări științifice, desfășurată anul trecut, cu tema "90 de la ani de făurirea Marii Uniri". Volumul "Retrăiri istorice în veacul XXI", publicat la editura Anca, este coordonat și îngrijit de cmdr. prof. univ. dr. Jipa Rotaru și drd. Luiza Lazăr Rotaru.