Mentalitatea tinerilor dobrogeni, înclinată spre acceptarea diferențelor dintre oameni

167
3 min citire
Mentalitatea tinerilor dobrogeni, înclinată spre acceptarea diferențelor dintre oameni - liceul-traian-1763047109.jpg
Există momente în istoria unui neam care nu aparțin doar trecutului, ci fac parte din pulsul viu al prezentului, fără de care identitatea noastră națională nu ar fi completă. Ziua de 14 noiembrie 1878 este un asemenea moment: clipa în care România și-a lărgit sufletul până la țărmul mării, purtând pe aripile brizei sărate esența românească spre deschiderea zărilor albastre. Această dată marchează nașterea României unificate, în urma Războiului de Independență prin care țara noastră a recăpătat pământul dobrogean. Regele Carol I a emis atunci Proclamația către dobrogeni ce promitea protecție cetățenilor și drepturi acestora, indiferent de naționalitate sau religie, Dobrogea devenind un simbol al păcii și renașterii.
Astăzi, Ziua Dobrogei ne vorbește nu doar despre o unire, ci despre armonia dintre popoare și nașterea unui spațiu unde multiculturalismul nu desparte, ci împletește vieți și destine. Aici, la răscruce de vânturi și credințe, s-au întâlnit de-a lungul veacurilor pașii românilor cu cei ai turcilor, tătarilor, grecilor, bulgarilor, armenilor, lipovenilor ce au ridicat sate și orașe care respiră prin diversitate, locuri unde cântul clopotului și chemarea muezinului se completează. Astfel, putem spune, fără doar și poate, că Dobrogea este un loc unic în România, poate chiar în lume, o minune a culturii și un exemplu al faptului că frumosul este redat prin diferențe.
Dar, oare ce importanță are această zi, pentru noi, adolescenții, care preferăm să privim mereu spre viitor, uitând de trecut? Cine, dacă nu tânăra generație, are datoria de a duce mai departe valorile naționale și culturale? Cum putem spera la o societate mai bună, dacă tinerii nu învață de la propriii strămoși ce înseamnă sacrificiul, acceptarea și respectul față de aproape? Spre deosebire de alte zone din România, Dobrogea este un caz fericit. Mentalitatea tinerilor de aici este înclinată spre acceptarea diferențelor dintre oameni, fiecare îmbogățindu-și universul interior cu trăirile și tradițiile celorlalți.
În această vară, am avut ocazia de a călători în vest către „Țara tuturor posibilităților", participând cu câțiva colegi la Conferința Internațională de Dezvoltare Spațială care a avut loc în orașul Orlando, din Florida. După aceasta, ne-am spus că merităm să trăim cu adevărat „visul american", petrecând trei zile în Miami. Pe lângă grandoarea acestui oraș ce prinde viață noaptea, mi-a atras atenția un aspect: oamenii. Deși era o lume dinamică, în care forfota orașului se amesteca cu o varietate de limbi și chipuri, nu exista o unitate. Oamenii se divid în diferite grupuri, așa-numita „acceptare” și „înțelegere”, ascunzând în spatele lor mai mult o atitudine de toleranță și abținere. Privind cetățenii statului ce promite libertate fără prejudecăți, m-am gândit la lumea de acasă...
În aceeași vacanță am vizitat Cappadocia, leagănul civilizației hitite, având posibilitatea de a vedea latura mistică a Turciei, de la bisericile și mănăstirile săpate direct în piatră din Göreme, până la orașul subteran Derinkuyu. M-a impresionat aplecarea românilor din grupul nostru asupra culturii, tradițiilor și chiar a limbii turcilor. Un domn, constănțean de origine, a mărturisit că pe vremea când era tânăr, locuia pe o stradă cu turci și  tătari, și aproape în fiecare zi se bucura de o baclava sau burek, pentru că se întâmpla să fie o sărbătoare a vecinului.
Poate că în ziua de astăzi, simplul fapt al coexistenței într-un spațiu multicultural nu este privit ca o realizare demnă de luat în seamă în ochii tinerilor ce s-au născut într-o lume a cărei deviză este Unitate în Diversitate, dar aceste cuvinte nu au schimbat mentalitatea oamenilor de peste tot, împingându-i mai degrabă către toleranță decât acceptarea cu adevărat o diversității. Dobrogenii însă au demonstrat că o societate unitară, îmbogățită prin schimb cultural, nu se fondează doar prin normele etice cu privire la apartenența grupurilor etnice și multiculturalism, ci prin deschidere, educație și prietenie. Revenind la problematica: Poate exista un viitor luminos fără ca tinerii de astăzi să cunoască cu adevărat semnificația profundă a acestei zile? Răspunsul este nu, cu toții, de la copil la adult, tânăr și bătrân trebuie să cunoască faptul că Dobrogea este un simbol al păcii și armoniei, iar ziua acesteia aduce la lumină faptul că sufletele noastre, ale tuturor, se împletesc pe ritmul inimilor ce bat și răsună într-un singur gând: Deșteaptă-te, române!
Emyne SULIMAN, clasa a XI-a,
  Liceul  Teoretic „Traian”

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.0325 secunde