Piesă în trei acte: nunți, botezuri, parastase

Titlul de "cămin cultural", deși sună comunisto-pompos, cuprinde o plajă de semnificații foarte extinsă. Cei care cred că serbările școlare sau concertele de colinde sunt cam singurele evenimente găzduite de căminele culturale din mediul rural nu știu un lucru: ultimul răcnet în materie de parastase e să-ți pomenești rudele răposate la Casa de Cultură. Spectacolul morții poate fi la fel de suculent ca cel al vieții, mai ales atunci când se lasă cu băutură.

La Gârliciu, de exemplu, parastasele se pot organiza gratuit la căminul cultural, spre deosebire de nunți, unde se cere un preț de 500 lei sau de botezuri, pentru care se percepe o taxă de 300 lei. Primarul comunei Gârliciu, Constantin Cimpoiașu, include activitățile menționate în aria culturală: "Și parastasele fac parte din tezaurul nostru cultural. E vorba de tradiții creștinești". Totodată, primarul ne-a spus că nu există bani pentru organizarea de spectacole.
Tot el a precizat că șase miliarde lei vechi au fost alocate de Consiliul Județean Constanța în scopul reabilitării Căminului Cultural Gârliciu. O investiție profitabilă, bazată pe certitudinea că momentele primordiale ale vieții trebuie să fie marcate într-un fel sau altul.
Și la Chirnogeni sunt organizate pomeni, nunți și botezuri, dar și spectacole - trimestrial. Primarul Gheorghe Manta ne-a spus că anul acesta, pentru căminul cultural s-a făcut o investiție de 73.000 lei noi din bugetul local, pentru izolația termică exterioară, zugrăvit interior și suplimentarea cu cinci calorifere.

La Cotu Văii, treaba-i cotoioasă
Investiții s-au făcut și în căminele culturale din Nicolae Bălcescu și Dorobanțu, tot din bugetul local alocându-se anul acesta 200 milioane lei vechi pentru dotarea cu aer condiționat și mobilă. Primarul comunei Nicolae Bălcescu, Viorel Bălan, ne-a spus că în 2006-2007, CJC a alocat aproximativ 5 miliarde lei vechi pentru reabilitarea celor două clădiri. Tot el a menționat că, pe lângă nunți, botezuri și parastase, o trupă din Ovidiu prezintă spectacole la cele două cămine culturale, o dată pe lună.
La Albești, publicul se bucură de mai multe activități culturale, cea mai cunoscută fiind Festivalul "Dobroge, mândră grădină". Potrivit Vasilicăi Lățea, referent cultural la Primăria Albești, anul acesta la căminul cultural din localitate au avut loc seri literare destinate elevilor, concursuri de dans, spectacole dedicate Zilei Femeii sau Zilei Eroilor. De asemenea, referentul cultural ne-a spus că ansamblul Plai de dor din Albești, câștigătorul trofeului Festivalului "Dobroge, mândră grădină!" 2010, a participat anul acesta la un festival internațional de folclor de la Câmpia Turzii, precum și la o competiție internațională în Italia.
Primarul din Albești, Gheorghe Moldovan, ne-a vorbit despre Căminul Cultural din Cotu Văii, care se află într-un situație dezas-truoasă: "Nu s-au găsit fonduri pentru reabilitarea sa până acum. Nu se poate organiza nimic acolo, pentru că arată rău de tot. E nece-sară o investiție mare, vreo cinci miliarde, dacă nu mai bine. Trebuie schimbate acoperișul, geamurile, grupuri sanitare nu există". Așa cum ne-a spus primarul Moldovan, clădirea căminului cultural din Cotu Văii are în jur de 50 de ani.
Cei mai norocoși dintre consu-matorii de spectacole rămân constănțenii (chiar din oraș!), care pot urmări producții artistice variate la Casa de Cultură a Sindicatelor.

Un reporter merge într-un sat să ia niște interviuri. Spre mirarea lui, satul era gol. Doar la o poartă zărește o bătrână. Reporterul se apropie de ea:
- Saru’mâna, mamaie, da’ unde’s femeile din sat?
- La căminu’ cultural, maică, să învețe limba engleză...
- Da’ bărbații?
- La căminu’ cultural, maică, sa învețe limba engleză...
- Și copiii?
- La căminu’ cultural, să învețe limba engleză...
- Da’ matale de ce nu te-ai dus?
- Because I already speak English...