"Nu va fi ce trebuie nici peste 20 de ani!"

Se numără printre puținii cântăreți români contemporani care au ca reper cultura autohtonă profundă și care se bucură, în ciuda acestui lucru, de popularitate. Muzica sa nu se află în heavy-rotation la radiouri, dar sălile pline de la concertele sale arată că publicul prețuiește capacitatea artistului de a se uita în urmă cu respect.
La finalul lunii octombrie, Tudor Gheorghe a venit la Casa de Cultură Constanța pentru a cânta melodii consacrate de Moscopol și Zavaidoc și pentru a vorbi despre ce-i bine și ce nu-i, în țară și în general.

- Unde vă mai găsiți resursele de românism?
- În cultura română, în cei care au fost. În prezent nu am unde. Eu trebuie să fiu în prezent un etalon. Apar prea puțin pe posturile de televiziune, de radio, pentru că se aleargă după facil, după scandaluri, or în spatele meu e o muncă foarte serioasă.
- Regretați că nu sunteți solicitat mai des de media?
- Nu. Eu vorbesc de o anumită menire a presei care ar trebui să se aplece mai mult nu numai spre mine… de altfel, cred că sunt tineri talentați care pornesc pe un drum greu, al artei adevărate, și nu prea sunt băgați în seamă. În schimb, lucrurile ieftine, vedeți și voi, sunt promovate, din păcate.
- Și ce credeți că a cauzat această regresie?
- Lipsa de cultură, de interes pentru valorile naționale, debusolarea totală din învățământ, lucrurile-astea.
- Ce înfruntați mai greu, criza culturală de azi sau interdicțiile din comunism?
- Păi în comunism te opreau ei și n-aveai ce să faci. Da’ acuma ai posibilități să te dezvolți și nu faci asta. Aici e pericolul.
- Pentru România ce vă doriți?
- Să-și găsească făgașul pe care nu și l-a găsit. Or să mai treacă încă vreo 20 de ani, probabil, și o să zicem "hai că parcă, parcă". Da’ nu va fi ce trebuie nici peste 20 de ani.
- Dar pentru dvs. ce sperați?
- Pentru mine… să fiu sănătos, că restul nu mă intere-sează, știu ce am de făcut. Sunt un tip programat, cum ai văzut, și spectacolele mele au fost de fiecare dată făcute cu o logică extraordinară. În seara asta am încheiat o perioadă. Nu mă mai întorc la perioada interbelică. Asta a fost. În seara asta am încheiat o lume. Am vrut ca generația tânără să aibă habar c-au fost în această țară două perioade pentru care trebuie să fie mândri. Și sunt datori să dovedească și să ducă mai departe, eu știu…un rafinament spiritual românesc care ar trebui să ne ducă spre lucruri mai deosebite.
- Ce alte teme veți mai aborda în următoarele spectacole?
- Trebuie să-mi continui mai departe gândul ăla al meu frumos de a vorbi despre evoluția limbii prin poezie, pentru că am făcut doar un spectacol din seria "Taina cuvintelor" și mai am patru. Am în lucru cinci albume live, trase din concert. O să le scoatem pe serii, o să fie frumos.
Apoi mai e nevoie de un spectacol de cântece naționale, de redeșteptare a sentimentului patriotic la români. Pe ăsta vreau să-l fac cu Fanfara și Corul reprezentative ale Armatei. Să cântăm, așa, o chestie, să se trezească ăștia-n sală. După "Anotimpurile mele", cele patru, o să vină și al cincilea, anotimpul iubirii totale. E nevoie și de iubire.