Portret de dascăl: Ion Dudă

Învățătorul Ion Dudă s-a născut în 1924 în localitatea Unirea, județul Călărași. A participat la luptele pentru eliberarea Ardealului, fiind decorat ca veteran de război. În decembrie 1944 a fost numit învățător la școala din comuna Fântânele, jude-țul Constanța, când bărbații învățători erau plecați pe front, fiind nevoit să predea și dimineața și după-amiaza, deși primea doar un singur salariu, doi ani mai târziu fiind dascăl la școala din Topalu. În 1948 a devenit subins-pector la Plasa Hârșova (plasa repre-zenta o unitate administrativ-teritorială ce cuprindea în jur de 12 comune) și șeful Secției Învățământ și Cultură la Plasa Cogealac. A devenit, ulterior, director al Școlii nr. 6 din Constanța, iar în 1956 a fost inspector școlar pe secția de învățământ a regiunii Dobrogea, pentru ca, din 1972 să se dedice ex-clusiv catedrei, la Școala nr. 30, ieșind la pensie în 1986. Este coautor al manu-alului "Geografia Regiunii Dobrogea și a Teritoriului Constanța - litoral", realizat împreună cu Ion Bănică.
Ion Dudă ne povestește că, până la reforma școlară din 1948, inspectoratele școlare se ocupau doar de clasele din ciclul primar. Consideră că reforma din ‘48 a fost cea mai bună armă împotriva abandonului școlar, care, acum, "e la modă": "Au fost aduși toți copiii la școală și alfabetizați mulți oameni prin învățământul în genul sistemu-lui seral de acum", susține înv. Ion Dudă.
O "obsesie" profesională de-a sa este corectitudinea în scriere și pronun-ție, concretizându-și observațiile în nu-meroase studii și culegeri pe care le are în manuscris. A susținut, de aseme-nea, o serie de comunicări prezentate la nivel județean și național, referitoare la limba română pentru clasele mici, una dintre ele axându-se asupra pronunției cuvintelor care cuprind litera "x": "Problema pe care o ridică litera aceasta nu e rezolvată nici măcar acum. Mulți încă mai pronunță «examen» în loc de «egzamen». Dar parcă te obligă limba să spui «egzamen»", afirmă înv. Dudă, a cărui predilecție pentru corectitudine în limba română se manifestă în diferite contexte. "Unii zic că sunt chițibușar, dar lucrurile acestea țin de pronunția corectă a limbii române", susține Ion Dudă.
Astfel, fostul învățător identifică greșelile gramaticale și ortografice în orice situație cu care se confruntă: de la celebrele mesaje "eliberăm rețete gratuite și compensate", postate de farmacii, cărora le recomandă să înlocuiască "eliberăm" cu "onorăm", sau "deschis non stop" fără cratima de bun simț, și până la greșelile de pe crucile și monumentele funerare. Pentru evitarea acestora, Ion Dudă ne-a dezvăluit că stă de vorbă cu cioplitorii: "Am văzut unele greșeli pe crucile din cimitir și am vorbit cu cioplitorii, le-am explicat unde să pună ghilimelele și n-au mai greșit. E păcat să apară greșelile acestea", povestește înv. Dudă.
Jovial, ne spune că autorii cărților de gramatică sunt femei din motivul că limba e maternă, dar și că profesorii au fost întotdeauna prost plătiți: "Salarizarea în învățământ e proastă în toată lumea, dar e mai bună decât la noi".
Momentan, înv. Dudă este preocupat de a găsi o definiție a cuvântului. Consideră că manualele auxiliare și caietele speciale sunt pline de greșeli, dar și că definițiile prea sofisticate introduse în ciclul primar îi derutează pe elevi: "Programele școlare nu respectă particularitățile de vârstă ale copiilor; ar trebui înlocuite", e de părere Ion Dudă.
De pe masa învățătorului nu lipsesc instrumentele indispensabile confruntărilor lingvistice: manuale de limba română, dicționare și îndreptare ortografice, numeroase studii. Pentru pasiunea pentru profesia sa, a fost recompensat cu titlul de învățător emerit, printr-un decret emis în 1967. A primit, de asemenea, și diplomă de merit pentru "activitatea desfășurată în învățământ și rezultate în munca de educație și instruire a tineretului".