Sărbătoarea Sfântului Haralambie. Tradiții și semnificații religioase

Pe 10 februarie 2025, creștinii sărbătoresc Sfântul Sfințit Mucenic Haralambie. Sfântul Haralambie, episcop al cetății Magnezia, a trăit în timpul împăratului roman Septimiu Sever și a suferit moarte martirică la vârsta de 113 ani, fiind torturat și condamnat la moarte pentru credința sa în Hristos. Înainte de execuție, Haralambie a avut o viziune divină și a cerut lui Dumnezeu binecuvântări pentru cei care îi vor cinsti moaștele, dorind pace și sănătate în locurile unde acestea vor fi așezate. Această zi este marcată de tradiții și ritualuri specifice, având o semnificație profundă în credința ortodoxă.

Sfântul Haralambie a trăit în timpul împăratului roman Septimiu Sever (193-211), a fost episcop al cetăţii Magnezia din Asia Mică şi a suferit moarte martirică în timpul persecuţiilor împotriva creştinilor. Avea 113 ani atunci când a fost chinuit pentru credinţa în Hristos.

În ciuda vârstei înaintate, Sfântul Haralambie a fost arestat, torturat şi condamnat la moarte prin tăierea capului. Şi-a dat însă sufletul său în mâinile lui Dumnezeu înainte de a fi lovit cu sabia, iar ostaşii însărcinaţi cu execuţia au spus că acesta a murit fără tăiere de sabie.

Înainte de sfârşitul său, Sfântul Haralambie L-a văzut pe Mântuitorul, căci "rugându-se el, s-au deschis cerurile şi S-a pogorât la dânsul Domnul cu mulţimea sfinţilor îngeri". "Cere de la Mine ce voieşti şi îţi voi da ţie", i-a spus Domnul.

"Mare este taina aceasta, Doamne, că m-ai învrednicit a vedea înfricoşata Ta slavă. Doamne, de-Ţi place Ţie, mă rog să dai slavă numelui Tău, ca oriunde se vor pune moaştele mele şi se va cinsti pomenirea mea, să nu fie foamete în locul acela sau aer stricăcios, care să piardă rodurile. Ci să fie mai ales în locurile acelea pace şi sănătate trupească, mântuire sufletească şi îndestulare de grâu şi vin, cum şi înmulţire de dobitoace, pentru trebuinţa oamenilor. Doamne, Tu ştii că oamenii sunt trup şi sânge, iartă-le lor păcatele şi le dă îmbelşugare din rodurile pământului, ca, cu îndestulare, pentru osteneala lor, să se sature şi să se îndulcească, preamărindu-Te pe Tine, Dumnezeul lor, Dătătorul tuturor bunătăţilor; iar roua ce se pogoară de la Tine, să le fie tămăduire. O! Doamne Dumnezeul meu, varsă peste tot darul tău şi îi izbăveşte de boala ciumei".

Astfel rugându-se Sfântul, Domnul i-a zis: "Fie după cererea ta, viteazul meu ostaş".

Sf. Haralambie, tradiţii şi obiceiuri. Ce trebuie să faci ca să scapi de duhuri rele şi duşmani

Tradiția spune că de Sfântul Haralambie, oamenii cer preotului să facă aghiasmă la biserică, care apoi este băută pentru sănătate. Aceasta se mai folosește la stropitul gospodșriilor a vitelor si a pomilor.

Tot la biserica oamenii obisnuiesc sa duca in aceasta zi coliva si colaci, pentru a le sfinti preotul. Colacii si coliva se dau persoanelor bolnave. Se fac turte si se impart pe la vecini.

Tot de Sfantul Haralambie se fac pomeni pentru cei care au avut o moarte grea. Orice om care tine ziua de Sfantul Haralambie prin post si nelucrare, va fi sanatos tot timpul anului.

Batranii spun ca Sfantul Haralambie ține ciuma (Moartea) legată în lanț. Când oamenii nu respectă ziua lui atunci îi dă drumul. Dacă ploua în ziua de Sf. Haralambie, plouă apoi după aceea patruzeci de zile la rând.

În Transilvania, oamenii duc în această zi la biserica, malai, grăunte și sare. După ce sunt binecuvantate de către preot, le dau ca hrană animalelor din gospodarie, pentru a fi sanatoase tot anul. Se păstreaza însă o parte din această hrană a vitelor, ca leac pentru eventuale boli ale acestora, potrivit obervatornews.ro.