Secretarul general Ioana Lazăr, despre dezastrul din ARACIP: „O instituție amputată administrativ”

409
Secretarul general Ioana Lazăr, despre dezastrul din ARACIP: „O instituție amputată administrativ” - fonddezbaterearacip-1640626248.jpg
Luni, 27 decembrie, dis-de-dimineață (ora 8.00), în a treia zi de Crăciun (vacanță), Ministerul Educației a lansat o dezbatere publică online cu privire la Proiectul de Hotărâre privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP).



Timp de trei ore (moderatori Sorin Ion, secretar de stat, și Ioana Lazăr, secretar general în Ministerul Educației) s-a încercat analizarea prevederilor unei hotărâri de Guvern foarte importante, în contextul în care ARACIP funcționează de 16 ani în baza aceluiași regulament de la înființarea sa (Ordonanța de Urgență 75/2005). În ciuda apariției, între timp, a Legii Educației (nr. 1/2011) care nu a schimbat cu nimic funcționarea ARACIP.

Tocmai de aceea, marea majoritate a participanților online au opinat că subiectul nu poate fi expediat în a treia zi de Crăciun fără nici un fel de altă dezbatere. Cu atât mai mult cu cât art. 7, care prevede noua structură de conducere a ARACIP, este profund politizată și arată un unghi mort de vedere în ceea ce privește conflictul de interese. Mai mult, cu toate că se vorbește despre un studiu de impact în ceea ce privește fundamentarea acestui proiect de HG, nu se știe nimic despre el.

Multe propuneri interesante, prea puțin timp

Fiind în asentimentul multor vorbitori, Răzvan Orășanu, președintele Asociației „Ține de noi”, consideră că ARACIP trebuie să fie o instituție puternică și care, în mod independent, să fie în stare să facă cinste numelui, să asigure calitatea în educație, independent de Ministerul Educației. „În opinia mea, ar trebui să treceți cel puțin un raport anual privind asigurarea calității, care să fie înaintat ministerului, să dați inițiativă legislativă în domeniul calității educației, să o depolitizați, cum au afirmat toți colegii mei, adică la art. 5 și în toate celelalte trebuie să permiteți posibilitatea unor experți independenți, inclusiv cu expertiză internațională, să participe la acest ARACIP. Mai trist este că s-a recunoscut faptul că din 2006 și până în prezent nu a existat un raport al activității ARACIP, nimeni nu știe care este stadiul efectiv al evaluării în sistemul de învățământ preuniversitar”, a mai spus Orășanu.

Cea mai mare nedreptate, în opinia aceluiași vorbitor, este la lit. k art. 7, respectiv prezența unui reprezentant al Asociației Școlilor Particulare în conducerea ARACIP, în condițiile în care școlile publice nu beneficiază de același tratament. Mai mult, cea mai mare problemă este în mediul rural, unde unități școlare care pot fi considerate ca având anumite particularități în ceea ce înseamnă dezvoltarea lor. Iar în consiliul ARACIP nu există nici măcar un reprezentant.

În intervenția sa, prof. Paloma Petrescu, fost inspector școlar general la Constanța și secretar de stat în Ministerul Educației, a reiterat inexistența – sau cel puțin nu se știe public – a unei analize temeinice, bazată pe colectarea de date publice din teritoriu, privind oportunitatea adecvării procedurilor și obiectivitatea demersurilor de reorganizare a ARACIP. „Sigur că intervenția mea poate fi considerată subiectivă, pentru că am fost parte a înființării ARACIP și chiar am susținut în parlament legea, dar aș vrea să scot în evidență câteva aspecte care ar putea să vicieze bunele dvs. intenții”.

Moment în care Ioana Lazăr, secretar general în Ministerul Educației, a intervenit cu următoarele… clarificări: „Activitatea juridică la ARACIP acum nu există. A existat un singur consilier juridic. Proiectele de ordin de ministru care știți foarte bine că vin de la ARACIP erau făcute de persoane care nu aveau pregătirea necesară. Serviciul de autorizare este cu un angajat. La acreditare avem șase angajați. Serviciile de evaluare externă sunt externalizate. Totul este externalizat. Este o instituție amputată administrativ care nu poate să facă față cererilor din acest moment. Dacă vreți să abordăm evaluarea calității în școlile din România într-un mod birocratic și să vedem zeci de metri de bibliorafturi și să ignorăm pur și simplu care este nevoia beneficiarului final, continuăm în acest mod. Dacă vrem să schimbăm lucrurile trebuie să acceptăm și să ne vedem hibele și greșelile. Știm că ordonanța nr. 75/2005 obligă orice furnizor de educație din România acreditat să se supună evaluărilor periodice din cinci în cinci ani. Din 2016 nicio unitate de învățământ acreditată din România nu a mai fost evaluată. Și noi cerem studii de impact ca să vedem dezastrul în care este această instituție în prezent?”.

Și pentru că s-a solicitat extinderea procesului de consultare publică, același secretar general Ioana Lazăr a ținut să reamintească faptul că din august se află în dezbatere această Hotărâre de Guvern. Așa încât luni a fost făcut anunțul: „Participanții la dezbaterea publică online, desfășurată luni, 27 decembrie 2021, pot transmite și alte observații scrise/propuneri privind proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP), până marți, 28 decembrie 2021, ora 20:00, pe adresa de e-mail [email protected]”.

Opinia fostului director ARACIP, Șerban Iosifescu, cu privire la dezbaterea publică

„«Noul» proiect de HG privind organizarea și funcționarea ARACIP confirmă ce am scris când a fost publicată propunerea anterioară de Regulament: evaluarea externă nu va fi independentă și obiectivă, procesul decizional se complică (și se politizează) iar costurile vor crește. De aceea, cred că o dezbatere pe prezentul proiect de HG nu va aduce nimic pozitiv: inițiatorii (poate) vor accepta mici schimbări tehnice (sunt multe hibe și în această privință), dar nu vor renunța la subordonarea politică a instituției (că de, «Partidul e-n toate!») și nu vor accepta independența evaluării față de elaborarea și implementarea politicilor publice - nici măcar nivelul de autonomie existent acum. Dar, pe de altă parte, Ministerul va putea susține că a respectat legea și va bifa o «dezbatere» – chiar dacă a fost organizată în bătaie de joc (anunț pierdut prin site, termen de înscriere scurt, derulare într-o perioadă în care oamenii au alte preocupări)”, a spus Iosifescu.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4284 secunde