Sucidava prinde viață. Începuturile unui șantier arheologic unic în România

Proiectul, implementat în parteneriat cu Asociația Primus Art Laboratory, care a obținut o cofinanțare de la Administrația Fondului Cultural Național, a debutat la jumătatea lunii august și s-a oprit forțat pe 3 octombrie, ca urmare a ordonanței care nu a mai permis continuarea cercetărilor.

Activitățile din teren au fost completate de investigații arheologice realizate cu metode moderne, neinvazive, precum scanări cu tehnologia LiDAR și georadar, care au permis identificarea și cartografierea precisă a structurilor subterane.

Dr. Petrică Colțeanu, din cadrul MINA Constanța, a precizat că este vorba despre un proiect care se desfășoară într-o zonă destul de vitregită a județului Constanța, zona de sud-vest a județului. „În schimb, zona aceasta are un alt tip de mare bogăție, la nivel cultural. Este o zonă în care există foarte multe situri arheologice de valoare mare. Vorbim despre o sumedenie de situri arheologice de importanță foarte mare pentru toate epocile istorice, începând din neolitic până în epocă otomană. Din păcate, pentru că sunt și departe de Constanța, nu sunt documentate în totalitate, iar acesta este un alt proiect pe care îl aveam noi în cap să-l executăm", a precizat cercetătorul constănțean.

Campania de cercetare arheologică sistematică a sitului arheologic s-a desfășurat sub coordonarea responsabilului științific, cercetător dr. Sorin Marcel Colesniuc.

„Dacă sunt cetăți în județul Constanța unde se sapă de peste 100 de ani - și este cazul cetăților Histria, Adamclisi, Capidava, iată că aici, la Sucidava, nu s-a încumetat să sape nimeni până anul trecut. Am avut onoarea și privilegiul să încep în 2024 cu o echipă mai mică, cu o finanțare mai mică, dar anul acesta, împreună cu Asociația Primus Art Laboratory, am reușit să câștigăm acest proiect cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național", a mărturisit Sorin Colesniuc.

Același care a dorit să reliefeze atât importanța obiectelor descoperite, constând în special în ceramică, dar mai ales sprijinul oferit de localnici. „Este vorba despre oamenii din satele Izvoarele și Oltina. Poate că una dintre cele mai frumoase echipe de cercetători de până acum. Nu cred că a mai existat vreun șantier arheologic care să prezinte și echipa cu care a lucrat", a declarat Sorin Colesniuc.

Și ca dovadă a prețuirii de care s-au bucurat localnicii care au lucrat alături de cercetători, întreaga echipă care a participat la săpăturile arheologice de la Sucidava Moesica constituie subiectul unei colecții fotografice semnate de Marian Adochiței.

Colecție care se alătură expoziției temporare intitulate „Sucidava Moesica: Vestigii din primele două campanii de cercetări arheologice sistematice". Organizată la sediul MINA Constanța, expoziția va putea fi vizitată în perioada 24 octombrie – 10 noiembrie 2025 și reunește artefacte arheologice din secolele V–VI p. Chr., precum fragmente ceramice, vase din sticlă, monede, stele funerare, o amuletă, piepteni din os și obiecte din fier, descoperite în timpul celor două campanii de cercetări arheologice (2024/ 2025). Materialul arheologic este completat de imagini impresionante care surprind patrimoniul cetății romano-bizantine Sucidava și procesul de cercetare arheologică.

De la Georgiana Rusu, președintele Asociației Primus Art Laboratory, aveam să aflăm că valoarea totală a cofinanțării s-a ridicat la 278.000 lei, din care contribuția asociației este în valoare de 28.000 lei. „Aș putea să vă mai spun că este primul șantier arheologic pornit de la zero în România în ultimul sfert de secol, într-un loc neatins de peste 1500 de ani", a declarat Georgiana Rusu.