Tradiții și obiceiuri de sfârșit de an

544
Tradiții și obiceiuri de sfârșit de an - traditii3-1577680031.jpg
Anul 2019 se apropie cu pași repezi de final și în scurt timp va lăsa loc noului an să vină. Pe vremuri, în satul tradițional românesc, sărbătoarea Anului Nou avea, și încă are, o mare importanță, fiind considerată un prag de trecere între vechi și nou. În popor se spune că în noaptea de ajun are loc moartea și renașterea simbolică a timpului, îngroparea anului vechi și nașterea celui nou. 


De altfel, a subliniat directorul Muzeului de Artă Populară din Constanța, Maria Magiru, la început de an se consideră că totul întinerește, motiv pentru care, chiar și sfinții sărbătoriți din ianuarie, până în aprilie sunt considerați a fi tineri, cu sânge clocotitor. 
"Și ajunul Anului Nou, ca orice zi care precede o mare sărbătoare, fie laică sau religioasă, are o mare importanță și o încărcătură simbolică extraordinară. Pentru a fi feriți de boli și a alunga duhurile rele, care abundă în această perioadă a anului, când timpul se reînnoiește, oamenii apelează la o mulțime de acte rituale (zgomote produse de bice, tălăngi) și jocuri cu măști. Printre jocurile cu măști specifice Anului Nou se numără Capra, care, în funcție de zona etnografică, mai poartă și numele de Turcă, Brezaie, Bouriță sau Cerb. În acest joc, obiectul de recuzită nelipsit îl constituie capul de animal cu coarne și cu bot din lemn clămpănitor, jucat de un flăcău. Corpul Caprei este alcătuit dintr-o țesătură pe care sunt cusute fâșii lungi și multicolore de pânză, fie dintr-o țesătură înflorată. Din alaiul Caprei, care joacă așa cum i se spune, fac parte personaje pitorești precum moșul, baba, țiganul, țiganca, dracul, popa, doctorul. Toate personajele sunt interpretate de bărbați, iar jocul Caprei este vioi, acompaniamentul fiind asigurat de fluiere, cimpoi sau tarafuri de viori și cobze", a explicat aceasta.
Muzeograful a adăugat că un alt obicei specific Anului Nou îl constituie mersul cu Plugușorul, obicei  structurat după modelul colindelor, cu un text-narațiune axat pe practici agrare: de la arat și semănat, până la secerat, treierat, măcinat și pregătirea pâinii. Tot după modelul colindelor este structurată și Sorcova, obicei de invocare a belșugului și sănătății, practicat de copii în dimineața de Anul Nou. Sorcova cu care micii urători îi ating ritmic pe cei urați, în timp ce rostesc un text versificat, era cândva o crenguță de pom fructifer, care înflorise, după ce fusese pusă în apă și ținută în casă în seara de Sfântul Andrei sau de Sfântul Nicolae. Un alt obicei practicat în dimineața de Anul Nou este Semănatul. El este specific copiilor mai mari, care "seamănă" în casele gospodăriilor cu boabe de grâu, secară, orz și mai rar cu porumb, invocând bunăstarea agrară. 


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.2173 secunde