Tradiții și obiceiuri de Moșii de Vară și Rusalii. Feriți-vă de iele! Vă pot lua mințile!

1245
Tradiții și obiceiuri de Moșii de Vară și Rusalii. Feriți-vă de iele! Vă pot lua mințile! - traditiisiobiceiurimariamagiru2-1560547346.jpg

Articole de la același autor

Dacă este sâmbătă, 15 iunie, atunci sărbătorim cu toții Moșii de Vară, care, conform tradiției sunt cinstiți în ziua care precede duminica Rusaliilor. În această zi, gospodinele pregătesc farfurii cu mâncare, care se împart pentru sufletele celor adormiți și care, pe vremuri se punea în vase de lut, cumpărate, adesea, de la așa numitele Târguri de Moși, alături de care se aflau linguri din lemn și colaci. 




În copilăria noastră, dar și a părinților noștri, spre exemplu, în această zi se dădea de pomană și apă proaspătă de la fântână sau de la izvor. Cel care lua apa din fântână pentru a o da de sufletul celor răposați trebuia să lase un bănuț pe ghizdul fântânii, pentru a răsplăti munca celor care au săpat fântâna. 


"În tradiția populară se spune că de Moșii de Vară toți morții se duc în Valea cu Dor, pentru a găsi tot ceea ce li s-a dat de pomană în timpul anului. Dacă nu găsesc nimic, iau țărână în poală și se întorc supărați acolo de unde au venit, motiv pentru care trebuie să li se dea de pomană în această zi, pentru a nu rămâne mâhniți. De asemenea, în această zi nu este bine să se spele rufe, deoarece morții vor primi de pomană lături. 


De Moșii de Vară, există tradiția ca tinerii să taie nuiele de tei și să culeagă frunze de nuc și fire de pelin, pentru a le duce de Rusalii la biserică. După ce se sfințesc, ele se așază la icoană, la ferestre și la streșini având rol apotropaic", a declarat directorul Muzeului de Artă Populară din Constanța, Maria Magiru.


Duminică, 16 iunie, în cea de-a 50-a zi de la Înviere, creștinii-ortodocși prăznuiesc Pogorârea Sfântului Duh, Cincizecimea sau Rusaliile. În calendarul popular, această sărbătoare de mare însemnătate ține trei zile. 


Rusaliile sau ielele, a precizat omul de cultură, sunt ființe fantastice, pe care oamenii le respectă, în cele trei zile de prăznuire care le sunt dedicate, pentru a fi feriți de tot felul de necazuri, precum pocirea sau luarea minților. Din acest motiv, atunci când vorbesc despre Rusalii oamenii le mai spun: Ielele, Dânsele, Mândrele, Măiestrele, Vântoasele, Șoimanele, Puternicele, Milostivele, Doamnele, Frumoasele, Împărătesele Văzduhului. 


"Conform tradiției populare, Ielele sau Rusaliile sunt fie niște fecioare frumoase, îmbrăcate în alb, fie niște femei bătrâne și urâte, care umblă în cete prin aer, pe la fântâni, prin pomi, pe la streșinile casei. Ele se prind în văzduh în hore, iar cine le vede dansând rămâne pocit. Se zice că pământul deasupra cărui ele dansează rămâne ars, bătătorit și neroditor. Cei care nu le respectă zilele și lucrează în acest timp, la fel ca și făcătorii de rele, sunt pedepsiți de iele. De asemenea, pentru a nu fi pociți de iele nu este bine a se dormi afară, pe sub pomi sau sub cerul liber", a explicat Magiru. 


Ea a precizat că celor pedepsiți li se spunea că sunt "luați" sau "loviți" de iele. Singurul leac pentru această boală era jocul Călușului, prin care ceata de călușari ținea departe ielele prin dansul ei și formulele magice rostite. 


Pentru a se feri de Rusalii, oamenii poartă la ei în aceste zile usturoi și pelin. Acesta din urmă era purtat la pălărie, la brâu, în sân și se așeza pe mese sau în pat. De asemenea, pelin și usturoi se punea și în vârful steagului călușarilor. 


Specialistul spune că frunzele de nuc și firele de pelin, culese cu o zi înainte, de Moșii de Vară, sunt duse la biserică de Rusalii, în duminica cea mare a Pogorârii Sfântului Duh. După ce au fost sfințite, ele se pun la porți, la ferestre, la streșini și sub pernă, pentru a ține departe duhurile rele. De asemenea, acum se culeg plantele de leac.


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4693 secunde