Ziua Dobrogei, marcată la Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman”

171

Articole recomandate

Anul 1878 reprezintă un moment important în evoluţia Dobrogei. După mai bine de patru secole de stăpânire otomană, străvechea provincie românească revenea la Patria Mamă. Războiul de Independenţă, desfăşurat între anii 1877-1878, a avut ca rezultat, pe lângă obţinerea Independenţei de stat a României, şi reintegrarea ţinutului pontic în graniţele fireşti, situaţie consfinţită prin Tratatul de la Berlin din 1878. Acesta s-a semnat la 1 iulie 1878 şi, la articolele 22-46, făcea referire la România căreia i se recunoştea independenţa de stat, dar şi stăpânirea asupra „insulelor formând Delta Dunării, sangeacul Tulcei cuprinzând districtele Kilia, Sulina, Mahmudia, Isaccea, Tulcea, Măcin, Babadag, Hârşova, Kiustenge, Medgidia”.

Proclamaţia adresată de Carol I armatei, cu ocazia trecerii trupelor române în Dobrogea, la 14 noiembrie 1878, arăta că românii dobrogeni sunt parte a românităţii şi concetăţeni cu drepturi depline. Domnul, prinţul şi apoi regele Carol I, a manifestat o preocupare constantă pentru Dobrogea, concretizată prin participarea la toate evenimentele importante pentru viaţa economică şi politică a noii provincii, dar şi prin sprijinul acordat iniţiativelor politice sau de altă natură ale dobrogenilor. El a intuit potenţialul acestei regiuni lăsată „în adormire” de către otomani, potenţial conferit de plasarea sa geografică şi geopolitică, porturile dunărene şi maritime dar şi pământul roditor şi oamenii săi harnici.

Restabilirea suveranităţii româneşti a permis să se treacă imediat la legiferarea măsurilor de reorganizare a acestei provincii româneşti. Administraţia românească, la propunerea marelui om de stat şi de cultură Mihail Kogălniceanu, a promovat mai multe direcţii în dezvoltarea Dobrogei precum: înfiinţarea de şcoli în toate localităţile dobrogene, extinderea căilor de comunicaţie, terestre şi pe apă, susţinerea dezvoltării principalelor oraşe din zonă, Constanţa şi Tulcea, realizarea joncţiunii căii ferate Cernavodă - Constanţa cu reţeaua feroviară din România, modernizarea infrastructurii portuare, mai ales în cazul Portului maritim Constanţa.

Dobrogenii au cerut, încă din primele decenii ale revenirii Dobrogei la Țară, declararea zilei de 14 noiembrie drept sărbătoare națională. Acest lucru s-a întâmplat abia în anul 2015 când, prin „Legea privind instituirea zile de 14 noiembrie - Ziua Dobrogei” s-a legiferat acest lucru. În conștiința dobrogenilor, și al românilor în general, Unirea Dobrogei cu România își are locul meritat, acela de etapă în procesul de constituire a statului național unitar român, proces încheiat glorios, în 1918, cu Marea Unire.

La 143 de ani de la momentul 14 Noiembrie 1878, Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța organizează o serie de activități culturale dedicate Zilei Dobrogei. Dintre acestea amintim expoziția cu titlul „Dobrogea în sărbătoare. Ziua Dobrogei -14 noiembrie”. Ea este organizată de bibliograf dr. Angela-Anca Dobre și este amplasată în holul central al instituției fiind deschisă pe tot parcursul lunii noiembrie 2021.

Această expoziție aduce în atenția celor care trec pragul instituției cărți și alte publicații din colecțiile bibliotecii care ilustrează etapele devenirii Dobrogei moderne, după Unirea acesteia cu România. Este evidențiat aici și rolul personalităților politice și culturale, locale și naționale, al oamenilor care au iubit Dobrogea și au acționat pentru propășirea ținutului pontic (ne referim aici la regele Carol I, Mihail Kogălniceanu, Ion C. Brătianu, Ioan. N. Roman, Constantin Brătescu, Marin Ionescu-Dobrogianu ș. a.).



Dr. Angela-Anca DOBRE,
 
bibliograf la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4477 secunde