Aromânii din Mihail Kogălniceanu, înapoi la origini

În nici un caz nu vrea să audă de statutul de minoritate etnică atunci când vine vorba de aromâni. Este mândru, în același timp că prin vene îi curge deopotrivă sânge de neamț și de aromân și, așa cum aminteam în ediția trecută, dispariția treptată a tradițiilor germane l-a făcut să își canalizeze toate disponibilitățile intelectuale și sentimentale către bogata cultură a aromânilor.

În acest scop, profesorul Villy Visoșensky a și pus pe picioare, anul trecut, Muzeul "Gheorghe Celea" din Mihail Kogălniceanu care adăpostește mărturii ale culturii aromâne, conduce Fundația "Mușata Armână" și, împreună cu alți semeni de-ai săi, derulează numeroase proiecte pentru promovarea îndeletnicirilor armânești.

Un proiect memorabil cu care se mândrește comunitatea aromânilor din Mihail Kogălniceanu este "Întoarcerea la origini". După 60 de ani aromâni din comuna Mihail Kogălniceanu s-au reîntors în satele lor natale din Macedonia și și-au revăzut familiile rămase acolo și, unii dintre ei au avut surpriza să descopere că, deși abandonate unele, și locuințele lor mai erau încă în picioare. "Au fost scene foarte emoționante. Frați care nu se văzuseră de 60 de ani, care aveau 5 - 6 ani când s-au despărțit, s-au revăzut acum. Au vizitat casele lor care multe dintre ele erau în picioare și am încercat pentru prima dată să reînnodăm aceste sentimente care dispăruseră de atâția ani", își amintește profesorul Visoșensky.

Proiectul "Întoarcerea la origini" s-a desfășurat sub egida "Zilei Europei - Împreună în Europa", iar anul acesta a fost cea de-a cincia ediție.

A fost odată Papadia

A urmat apoi un alt proiect în cadrul căruia aromâni din Mihail Kogălniceanu au mers împreună cu doi preoți în satul Papadia din Macedonia, acolo unde biserica părăsită și ruinele școlii sunt singurele care mai amintesc de aromânii care odată au populat zona. Odată cu această vizită, s-a oficiat hramul bisericii, după 70 de ani ținându-se pentru prima dată din nou o slujbă în această biserică. De asemenea, tot acum, pe crucile înaintașilor care mai dăinuie în vechiul cimitir, a fost înscrisă câte o strofă din "Părinteasca dimândare". Și, și de această dată, macedonenii din zonă au fost uimiți de un alt fel de "întoarcere la origini".

Pentru această toamnă, în cazul în care un proiect care se derulează în țară le va permite, membrii Fundației "Mușata Armână" vor să organizeze o deplasare, în același sat Papadia, de această dată cu un grup de copii din Mihail Kogălniceanu. Descinderea se va face la rămășițele Școlii Armânești din satul macedonean, acolo unde profesorul Visoșensky va ține și o lecție de istorie.

Anul viitor, aromânii din Mihail Kogălniceanu vor organiza la Papadia un festival care să reunească aromânii din Macedonia și România plecați în urmă cu zeci de ani din sat.

În nici un caz nu vrea să audă de statutul de minoritate etnică atunci când vine vorba de aromâni. Este mândru, în același timp că prin vene îi curge deopotrivă sânge de neamț și de aromân și, așa cum aminteam în ediția trecută, dispariția treptată a tradițiilor germane l-a făcut să își canalizeze toate disponibilitățile intelectuale și sentimentale către bogata cultură a aromânilor.

În acest scop, profesorul Villy Visoșensky a și pus pe picioare, anul trecut, Muzeul "Gheorghe Celea" din Mihail Kogălniceanu care adăpostește mărturii ale culturii aromâne, conduce Fundația "Mușata Armână" și, împreună cu alți semeni de-ai săi, derulează numeroase proiecte pentru promovarea îndeletnicirilor armânești.

Un proiect memorabil cu care se mândrește comunitatea aromânilor din Mihail Kogălniceanu este "Întoarcerea la origini". După 60 de ani aromâni din comuna Mihail Kogălniceanu s-au reîntors în satele lor natale din Macedonia și și-au revăzut familiile rămase acolo și, unii dintre ei au avut surpriza să descopere că, deși abandonate unele, și locuințele lor mai erau încă în picioare. "Au fost scene foarte emoționante. Frați care nu se văzuseră de 60 de ani, care aveau 5 - 6 ani când s-au despărțit, s-au revăzut acum. Au vizitat casele lor care multe dintre ele erau în picioare și am încercat pentru prima dată să reînnodăm aceste sentimente care dispăruseră de atâția ani", își amintește profesorul Visoșensky.

Proiectul "Întoarcerea la origini" s-a desfășurat sub egida "Zilei Europei - Împreună în Europa", iar anul acesta a fost cea de-a cincia ediție.

A fost odată Papadia

A urmat apoi un alt proiect în cadrul căruia aromâni din Mihail Kogălniceanu au mers împreună cu doi preoți în satul Papadia din Macedonia, acolo unde biserica părăsită și ruinele școlii sunt singurele care mai amintesc de aromânii care odată au populat zona. Odată cu această vizită, s-a oficiat hramul bisericii, după 70 de ani ținându-se pentru prima dată din nou o slujbă în această biserică. De asemenea, tot acum, pe crucile înaintașilor care mai dăinuie în vechiul cimitir, a fost înscrisă câte o strofă din "Părinteasca dimândare". Și, și de această dată, macedonenii din zonă au fost uimiți de un alt fel de "întoarcere la origini".

Pentru această toamnă, în cazul în care un proiect care se derulează în țară le va permite, membrii Fundației "Mușata Armână" vor să organizeze o deplasare, în același sat Papadia, de această dată cu un grup de copii din Mihail Kogălniceanu. Descinderea se va face la rămășițele Școlii Armânești din satul macedonean, acolo unde profesorul Visoșensky va ține și o lecție de istorie.

Anul viitor, aromânii din Mihail Kogălniceanu vor organiza la Papadia un festival care să reunească aromânii din Macedonia și România plecați în urmă cu zeci de ani din sat.