Cum ajuți copilul să nu se teamă de stomatolog

În momentul în care părintele observă orice modificare a aspectului gingiilor și dinților, căderea violentă a unui dinte sau ciobirea lui din cauza unui traumatism sau accident, copilul trebuie prezentat de urgență unui medic stomatolog. De asemenea, potrivit Despre.copii.com, același lucru trebuie făcut și când copilul se plânge de o durere acută, eventual însoțită de febră și roșeață, de inflamarea gingiilor sau de durere la nivelul maxilarului.

Frica de stomatolog

Această teamă poate fi înlăturată dacă se alege cu grijă medicul (eventual este rugat să nu poarte un halat alb, ci unul de altă culoare) și dacă se pregătește copilul pentru întâlnirea cu dentistul. De ajutor ar fi să luați câteva jucării îndrăgite (când copilul este mic) și să-i explicați unde urmează să mergeți. De obicei, în cabinetele stomatologice pentru copii se știe foarte bine cum trebuie să se comunice cu micuții pacienți. Cu toate acestea, copilul se va stresa.

Accesul părinților în cabinet

Durerea pe care copilul ar putea-o resimți în timpul tratamentului și faptul că dentistul este o persoană total necunoscută, sunt motive pentru care medicul permite părinților să stea lângă copil în timpul examinării și al tratamentului. Copilul este calmat de faptul că mama (sau tatăl) îl pot ține de mână sau chiar mângâia pe creștet.

De obicei, aflăm că micuțul suferă din cauza unei dureri de dinți destul de târziu, atunci când caria este foarte avansată, mai ales că, la copii, caria evoluează cu rapiditate, motiv pentru care părinții nu reușesc s-o descopere în faza incipientă. Se întâmplă de multe ori ca doar cu o zi înainte să nu fi fost vizibilă vreo problemă, iar în ziua următoare, copilul să se plângă de dureri acute de dinți.

Date despre mecanismul producerii cariei: în gură există câteva miliarde de microorganisme. Aceste bacterii, care trăiesc în mod normal în cavitatea bucală, se hrănesc cu zaharuri simple (fructoză, glucoză, lactoză, sucroză), pe care le tranformă imediat în acizi, în special acid lactic. O igienă bucală precară permite bacteriilor să colonizeze, adică să formeze pe suprafața dinților placa dentară, o substanță lipicioasă. Această placă reține acizii produși de bacterii, permițându-le să atace smalțul dinților. Astfel, zi după zi, acizii dizolvă mineralele din smalț, producând microfisuri, care se măresc și devin cavități. Când se pune diagnosticul de carie dentară, majoritatea părinților se confruntă cu o dilemă: dacă să înlăture sau nu dintele cu probleme. Unii sunt de părere că un dinte cariat nu se tratează, deoarece oricum va cădea singur în jurul vârstei de 6 ani. Un dinte de lapte bolnav trebuie scos doar în cazuri extreme, pentru că îndepărtarea prematură a unui dinte poate aduce după sine defecte de poziționare a dinților definitivi. În schimb tratarea lui este absolut obligatorie.