"De ce copilul meu nu doarme toată noaptea?" Este o întrebare aproape retorică a multor părinți. Spre surprinderea noastră, oamenii de știință susțin că niciun copil sau adult nu doarme, de fapt, toată noaptea fără să se trezească. "Faptul că ne trezim noaptea face parte din ciclul absolut normal al somnului nostru, dar somnoroșii știu cum să adoarmă la loc, fără ajutor", explică Jodi Mindell, autoarea cărții "Sleeping through the night. How infants, toddlers, and their parents can get o good night’s sleep".
Din păcate, mulți copii mici mai au până să stăpânească aceste abilități. Cu alte cuvinte, dacă micuțul nostru s-a obișnuit să adoarmă lângă noi, nu va putea să adoarmă singur la loc atunci când se trezește peste noapte.
Bineînțeles, nici măcar cei mai somnoroși nu sunt imuni la lucrurile care le pot deranja somnul. Temerile obișnuite, incluzând monștri sub pat, fantome în dulap, sau alte creaturi care apar noaptea, le pot da insomnii copiilor. De asemenea, coșmarurile, destul de dese la cei cu vârstele cuprinse între trei și șase ani, se pot termina cu o vizită în dormitorul părinților.
Asalt nocturn
Este ora trei dimineața. Dormi tun. Deodată simți o mânuță cum te apucă, un picioruș cățărându-se pe tine, apoi o altă mânuță. Oricât ai încerca să îl ignori, asaltul nocturn continuă. Până la urmă, nu ai altă soluție decât să deschizi ochii. Lângă tine, ciufulit și ochii cârpiți de somn, bebe întreabă: "Mami, mă ții în brațe?". Dacă vizitele de genul acesta sunt rare, ocazionale, nimic nu este mai frumos decât să îl iei pe Prâslea, să îl strângi la piept și să îl vezi adormind instantaneu. Însă, dacă face așa în fiecare noapte, trebuie să ne strângem toate puterile și să mergem la el în cameră să îl adormim la loc.
Fără ajutoare pentru Moș Ene
Încetul cu încetul, cu blândețe și multă răbdare, eliminați orice ajutor folosit de voinic pentru a intra în lumea viselor. Fără ursulețul favorit, fără cântecul de leagăn, fără mami lângă el la culcare, astfel încât, atunci când se trezește noaptea să nu le mai simtă lipsa. Indiferent de rutina de seară, este foarte important ca părinții să părăsească încăperea înainte ca micuțul să adoarmă. Însă acesta poate fi un proces lung și dificil. Rezultatele nu se văd peste noapte, așa că – răbdare.
Consecvență și răbdare
Faceți un plan și țineți-vă de el. La trei dimineața este ușor să ne lăsăm "aburiți" de rugămințile voinicului sau ale prințesei, dar, dacă cedăm ușor, vor specula mereu această slăbiciune. Așa că, oricât de obosiți am fi, mai bine ațipim puțin în dormitorul lor, decât să îi deschideți calea către dormitorul nostru.
Compromis pentru odihnă
Dacă nu se poate și nu se poate, luați în considerare varianta împărțirii dormitorului, dar nu și a patului matrimonial. "Când fetița mea în vârstă de trei ani refuza categoric să doarmă singură, i-am mutat pătuțul în camera noastră și am lăsat-o să doarmă acolo. A fost foarte mulțumită", povestește o mămică. Practic, problema se rezolvă numai pe jumătate, dar, apoi, încetul cu încetul, micuțul va fi convins că e mult mai interesant să doarmă în propria-i cameră, alături de jucăriile și jocurile sale.