Eveniment major în portul Constanța

A început construcția terminalului de cereale Comvex

3849
6
Soarele s-a oprit din drumul său pe bolta cerească, curios să afle ce se întâmplă în dana 80 a portului Constanța. Vântul n-a mai suflat o șoaptă, iar marea și-a deschis larg ochiul albastru să vadă mai bine.


"Ce e, ce s-a întâmplat?", întreabă un delfin. Din înălțimile cerului, îi răspunde un pescăruș - reporter de serviciu: "A început construcția terminalului de cereale Comvex".


v v v


În liniștita dană 80, unde până ieri nu se întâmpla nimic, e iureș de mașini și utilaje. Un pluton de muncitori, tehnicieni și ingineri lucrează la fundația viitorului obiectiv. Platforma va trebui consolidată astfel încât să susțină un siloz cu capacitatea de 200.000 tone. Firma de construcții Zublin, angajată pentru această investiție majoră a companiei Comvex, lucrează contra-cronometru.


Omul de afaceri Corneliu Idu îmi spune că "prima capacitate de 100.000 tone va intra în exploatare la recolta de cereale din 2018, iar cea de-a doua capacitate de 100.000 tone, în anul 2019."


Chiar în mijlocul șantierului se înalță un cort alb. Gazdele au organizat festivitatea de inaugurare a lucrărilor de construcție. Rând pe rând, sosesc invitații: oameni de afaceri și manageri, reprezentanți ai companiilor portuare, ai băncilor finanțatoare, ai comercianților de cereale, caselor de expediție și transportatorilor feroviari, ai unor instituții de stat, în frunte cu Primăria Constanța, ai patronatului portuar și ai sindicatelor, ziariști. Chelnerii mișună printre ei cu tăvile pline, îmbiindu-i să servească șampanie și aperitive, iar reporterii fotografiază tot ce mișcă.


Brusc, rumoarea încetează, lăsând să se audă doar Cuvântul Domnului. Un sobor de preoți sfințește noua lucrare din portul Constanța și urează succes investitorilor. 


Seria cuvântărilor este deschistă de Viorel Panait, directorul general al companiei Comvex. Este vizibil emoționat. "Ne-am propus să dezvoltăm acest terminal de cereale, cu scopul de a pune în valoare infrastructura prevăzută în master planul portului Constanța. A fost o provocare în a elabora un master plan care să dea coerență fluxurilor de marfă și să contribuie la creșterea eficienței economice. Admninistrația portului Constanța, respectiv, noua sa conducere, a avut o contribuție semnificativă în promovarea acestui program, în care terminal nostru de cereale are un rol important. În momentul de față, celelalte dane din port au o situație mai puțin bună, întrucât au adâncimi mai mici și întâmpină greutăți cu infrastructura. Noul terminal pune în valoare o infrastructură ce va putea fi valorificată în interesul tuturor. Este vorba de podul de peste Canalul Dunăre - Marea Neagră, de la Km 0 + 550 de metri, autostrada A2, care își descarcă traficul în zona porții nr. 7 a portului Constanța, noua capacitate feroviară din zona fluvio-maritimă, terminalul de barje și terminalul de remorchere, toate realizate cu mari eforturi din partea Administrației portuare. Noi convertim o dană de mare adâncime, dar vom menține capacitatea de a opera materii prime siderurgice și cărbune pentru industria energetică. Prin această investiție, dăm posibilitatea portului Constanța să aducă nave de capacitate mai mare. Astfel, rata de încărcare totală a portului va crește la peste 35.000 tone de cereale pe zi. Portul Constanța se va repoziționa pe piața Mării Negre. Noi promovăm conceputul de terminal public, în sensul că vom fi echidistanți față de toți operatorii și comercianții interesați, astfel încât cu toții să poată beneficia de noile oportunități care se deschid prin această investiție."


Marian Tănase, directorul general adjunct al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, a felicitat conducerea companiei Convex pentru că a reușit să adune toată lumea în jurul acestui proiect și și-a exprimat speranța ca investiția să se realizeze într-un timp foarte scurt. 


Prezent la acest eveniment major din viața portului și a urbei, Decebal Făgădău, primarul municipiului Constanța a declarat: "Nu în fiecare zi se întâmplă să demareze o investiție de 50 milioane de euro. Meritul este al echipei Comvex. (...) Constanța și portul au nevoie de asemenea investiții."


La sfârșitul săptămânii trecute, Raiffeisen Bank și EximBank România au semnat un acord de credit în valoare de 33,6 milioane de euro cu compania Comvex SA, împrumutul fiind destinat finanțării construcției noului terminal de cereale. Creditul este acordat pe o perioadă de 10 ani. Investiția totală se ridică la peste 45 milioane de euro. În completarea finanțării bancare, Comvex a obținut fonduri de pe piața de capital, fapt ce i-a permis să vină cu o contribuție proprie în valoare de peste 8 milioane de euro.


Noul terminalul va putea încărca nave cu capacitate totală de până la 120.000 tdw, astfel că va lega portul Constanța cu cele mai importante piețe de export pentru cereale, din Asia.


v v v


În anul 2014, portul Constanța avea magazii și silozuri cu o capacitate de depozitare autorizată de 1.088.300 tone, reprezentând 44,05% din cea a județului și 5,56% din cea a țării. Peste 60% erau capacități de depozitare tinere și moderne, realizate în ultimii 14 ani. În anii următori au fost puse bazele unor noi proiecte de investiții în acest sector. Astfel în iulie 2015, compania Chimpex a lansat proiectul noului terminal de cereale, de pe molul IV, dana 55, cu capacitatea de 200.000 tone, care va fi finalizat în cursul anului 2017. 


La aceste capacități se va alătura terminalul de cereale Comvex. La rândul ei, compania Socep și-a propus să construiască un terminal de cereale cu capacitatea de depozitare de 100.000 tone.


Prin aceste investiții, portul Constanța - cel mai mare port cerealier al Europei – se repoziționează nu doar pe piața cerealelor de la Marea Neagră, dar și pe harta economică a lumii.


Comentează știrea

Mihai Eminescu
30 mai 2017
articol

Am incercat de 3 ori sa citesc articolul...dar de fiecare data am adormit la partea cu delfinul si pescarusul.

Cosbuc
30 mai 2017
lui Eminescu

Esti invidios, dar mai ales incult, Eminescule! Se vede de la o posta ca ai citit extrem de putin la viata ta. Asta este un reportaj, iar reportajul inseamna si culoare. Este clar ca n-ai nici 8 clase, caci ai fi aflat despre reportajele lui Geo Bogza, care dadea foarte multa culoare faptelor relatate. Neanderthalieni ca tine n-au ce cauta in spatiul virtual. Inapoi, in pestera!

Ma-sa lu' Cosbuc
30 mai 2017
reportaj de culoare maro

Fiule, esti mare destept...dar in afara spatiului portuar (probabil ca pe Feisbuc si in virtual unde iti si traiesti viata) Inceputul reportajului are culoarea maro.. preferata de tine.

No Name
30 mai 2017
Poet

Inca un articol marca Ion TIȚA-CĂLIN. Si daca nu era semnat articolul, il recunoasteam dintr-o mie. Bravo domnule reporter,........din pacate nu mai traim in RSR. si nu mai exista PCR si CC unde aceste articole erau foarte apreciate. "Poezia articolului" este una foarte "colorata in maro". Putem denumi articolul "dati-mi un c**r sa-l pup".

Grigore Naum
30 mai 2017
atentie

Domnule Tița, felicitări pentru articol! Este foarte documentat și plin de culoare. Numărul de peste 1.200 de accesări demonstrează interesul cititorilor. De curiozitate, am urmărit relatările pe aceeași temă ale altor instituții de presă. Articolul publicat de Agerpres, care este agedntie naționala de presa a adunat doar 470 de accesări. Asta spune foarter multe despre prestigiul autorului, al ziarului dvs. și despre calitatea articolului. Nu luați în seamă comentariile jignitoare, bădărănești ale indivizilor needucați, care profită de libertatea oferită de Internet. Astfel de bădărani sunt prezenți cu comentarii peste tot unde redacțiile îi lasă să zburde. Îmi amintesc că maestrul Cristoiu, s-a supărat amarnic pe o redacție care lăsase necenzurate comentariile injurioase la adresa lui. Cred că domnul Critoiu a greșit suprându-se. Pintecantropii, grobienii și celelalte aberații ale naturii umane trebuie lăsate să se exprime. Mai bine să-i lăsăm să vorbească sub protecția anonimatului, decât să ne trezim că ne dau cu bâta în cap, pe stradă, la adăpostul întunericului. Până la urmă și libertatea de a înjura este un câștig al evenimentelor din 1989, vorba lui Ion Rațiu.

Portuar
6 iunie 2017
Grigore Naum

Adevat Grigore. Dar ce te astepti de la niste neica nimeni ? Doar sa injure, dar au si ei culoarea lor- fundul curtii, galben ca lamaia !

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.336 secunde