Aduceți marinarii "acasă", sub pavilionul românesc!

590
3
Aduceți marinarii

Articole de la același autor

Guvernanții susțin că vor să-i repatrieze pe medicii, inginerii, IT-iștii, muncitorii calificați și necalificați care au migrat pe piața internațională a muncii, dar niciodată n-au spus că ar trebui aduși "acasă" și navigatorii care muncesc în flotele străine. Pentru marinarii români, "acasă" înseamnă o flotă sub pavilion românesc. 


Cu circa 33.000 de navigatori, din care aproximativ 15.000 sunt pe mare în orice moment, România este, astăzi, unul dintre cele mai importante rezervoare de forță de muncă de înaltă calitate, pentru flota mondială. Avem instituții marinărești de elită, recunoscute pe plan internațional pentru profesionalismul lor, dar care lucrează în slujba exportului de echipaje: Autoritatea Navală Română, Academia Navală "Mircea cel Bătrân", Universitatea Maritimă Constanța, Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale CERONAV, precum și o rețea puternică de companii de crewing. Avem un Sindicat Liber al Navigatorilor puternic și respectat, plus un Inspectorat ITF eficient, care luptă pentru protecția socială a marinarilor exportați. La acestea, trebuie să adăugăm o salbă de porturi maritime și fluviale și numeroasele șatiere navale. 


Putem spune, fără să greșim, că România este o putere maritimă. Doar flota comercială îi lipsește.


La sfârșitul anului 1989, România avea 301 nave maritime, cu o capacitate de transport de 6.185.000 tdw și ocupa locul 26 între flotele lumii. Nu mai are rost să discutăm, acum, des-pre cauzele și modul în care a dispărut flota națională. Am făcut-o la timpul potrivit, pre-zentând cronica acestui dezastru în cotidianul "Cuget Liber". 


Important este să învățăm din greșelile trecutului și să lucrăm pentru viitor. 


Renașterea flotei românești ar putea începe prin realizarea unui cadru legislativ și fiscal atractiv pentru armatorii români și străini, care să-i stimuleze să își înregistreze navele sub pavilion românesc. Fie că i se va spune primul sau al doilea registru maritim român, acesta trebuie să le asigure companiilor de navigație condiții mai bune decât oferă alte pavilioane și, totodată, să asigure locuri de muncă pentru marinarii și cadeții români.


Un astfel de cadru legislativ și fiscal nu reprezintă o noutate pentru țara noastră. În august 1998, Guvernul Radu Vasile a aprobat OG nr. 116 prin care se instituia regimul special pentru activitatea de transport maritim internațional. În schimbul unor facilități, companiile de navigație plăteau o taxă anuală, calculată în funcție de tonajul net și de vechimea navei. 


Unele din puținele firme de shipping românești rămase în viață la acea vreme s-au grăbit să profite de regimul special: Mihei Shipping & Trading (cu navele Irina M, Lucky M și City M), Ceminvest International (cu Iuliana T, Alexandra C), Octogon Shipping & Trading (cu Baziaș 1, Bolero și Tango), Corona (cu Baia de Fier, Baia de Arieș, Bechet și Brătulești), Sammarina Shipping & Trading (cu șase nave). În schimb, companiile străine s-au ținut departe de oferta românească pentru că, lipsind publicitatea internațională pe această temă, n-au aflat de facilitățile acordate de statul român. 


În spiritul neseriozității românești, Guvernul tehnocrat Mugur Isărescu a desființat, cu celebrele HG-uri 205 și 207 din decembrie 1999, facilitățile oferite de OG 116/1998, companiile înscrise în cel de-al doilea registru fiind obligate să plătească nu numai taxa anuală pe tonaj, ci și impozit pe profit. Reacția a fost previzibilă: toate companiile s-au retras din regimul special maritim. 


În anul 2012, primul Guvern Ponta a recunoscut necesitatea celui de-al doilea registru maritim și a modificat OG nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, reglementând înființarea lui, astfel încât România să atragă sute de nave ale unor armatori străini, locuri de muncă pentru navigatori și locuri de practică pentru cadeți. Proiectul s-a soldat cu un imens scandal, deoarece controlul asupra registrului maritim a fost încredințat ilegal companiei Romanian International Flag Admi-nistration - RIFA (fostă Ilvana Holding Ltd.).


Eșecurile înregistrate până în prezent n-ar trebui să decurajeze comunitatea din shipping-ul românesc, ci, dimpotrivă, să o îndârjească să realizeze un proiect cât mai bun, pe care să-l susțină în fața autorităților. 


Discuțiile pe care le-am realizat în utima lună cu mai mulți reprezentanți de frunte ai comunității maritime mi-au dovedit că există un curent favorabil unui asemenea proiect.


Opinia mea și a multora dintre cei cu care m-am consultat este că inițiativa trebuie să pornească de la Liga Navală Română. Organizația are, de altfel, experiență în această privință, proiectul fiind o preocupare mai veche a președintelui său, clc. Laurențiu Mironescu. Fostul parlamentar declara, pentru cotidianul "Cuget Liber", pe data de 19 mai 2010: "Niciuna dintre inițiativele mele de parlamentar nu a fost mai importantă decât aceasta. România a ajuns să nu mai existe ca națiune maritimă dintr-o mulțime de cauze, pe care nu are rost să le discutăm acum. Este momentul să privim spre viitor, să schimbăm lucrurile." La acea vreme, inițiativa lui a fost îmbrățișată de conducerea Ministerului Transporturilor, dar a murit ignorată, în Parlamentul României. 


Domnule Laurențiu Mironescu, relansați proiectul! Sunt destui cei ce vor dori să contribuie la realizarea lui. Iar dacă soluția propusă va fi profitabilă nu doar pentru armatori, ci și pentru statul român, Guvernul și Parlamentul o vor susține.


Eu vă garantez că dacă veți duce la bun sfârșit acest proiect, dumneavoastră și Liga Navală Română veți intra în istorie. Ce poate fi mai înălțător decât să fii pomenit peste veacuri pentru faptul că ai readus România în familia flotelor lumii și marinarii români "acasă"? Doamne ajută!


Comentează știrea

a-mirabilis
14 iunie 2017
trasul barcii pe uscat cu registru.

Don jurnalist,hai ca mi-a placut ,,Romania este o putere maritima dar ii lipseste flota''adica obiectul muncii.Cei ,,30000de navigatori''nu sint navigatori,ci probabil,absolventi de institutii de invatamint din care numai 15000 au reusit sa -si obtina documente de navigator.De ce?Ia faceti un studiu de caz si intrebati-i pe impricinati.;practica,experienta pe mare,cadetie....birocratie ,disfunctiuni intre ANR,CERONAV,institutiile de invatamant siiii,siiii,...nu mai zic.Cat despre notiunea ,,acasa''pentru marinar este nava indiferent sub ce pavilion,cand vine sa-si vada copii ,nevasta ,amanta si sa bea o bere cu Nelutu.Spiritul patriotic de astazi are haine negustoresti ,mercantile.Daca Don Mironescu in calitate de deputat a intrat in istorie pe alte considerente sau pentru alte interese ,credeti ca va intra in istorie pentru realizarea proiectului cu registru roman?Si daca se realizeaza credeti ca vor veni caicurile turcesti sa navige sub pavilionul roman,Oare credeti ca registrul roman cu mari facilitati este numai o mandrie nationala sau creaza si obligatii internationale imposibil de suportat.Eu,nu stiu.Poate se pricepe cineva mai bine.

Costel
14 iunie 2017
Acasa

Buna ziua sunt 1 mec si imi aduc aminte de experienta avuta pe o nava cu pavilion "ROMANESC" si ma mandresc ca sunt poete din ultima generatie care a navigat sub pavilion romanesc .

matelot
14 iunie 2017
...file de istorie

... Don Mironescu a ramas in istorie!!!... Duba, mascati, catuse, arest... Sa auzim de bine!

Articole din aceeași secțiune

Miercuri, 14 Iunie 2017
Stire din Economie : Crește datoria externă a României
Pagina a fost generata in 4.6896 secunde