Agricultura românească ar putea face exporturi de 50 miliarde euro, dacă…

România ar putea să exporte produse alimentare în valoare de 40 până la 50 de miliarde de euro (spre comparație, în 2012, totalul exporturilor sale a fost de 53 de miliarde de euro). Aceasta este una dintre concluziile documentului intitulat "Cadrul național strategic pentru dezvoltarea durabilă a sectorului agroalimentar și a spațiului rural în perioada 2014 - 2020 - 2030", elaborat de Comisia prezidențială pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii în România. 

La realizarea lui au lucrat timp de trei ani academicieni, reprezentanți ai institutelor de cercetare științifică, ai patronatelor și asociațiilor profesionale, cadre didactice universitare, specialiști din Ministerul Agriculturii. Constanța a fost reprezentată în comisia prezidențială de profesorul universitar Aurel Lup, din cadrul Universității "Ovidius", și Radu Răducu, directorul general al Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Palas Constanța.

Documentul cuprinde o radiografie obiectivă, exhaustivă a agriculturii românești, a industriei alimentare, a pieței agro-alimentare și mediului rural, bazată pe date cuprinzătoare și exacte. Sunt identificate resursele de care dispune România, barierele din calea dezvoltării agriculturii și, ceea ce este mai important, se propun soluții.

"Este cel mai bun document strategic pentru agricultură și industrie alimentară și spațiu rural care a fost produs după revoluție" - a declarat președintele Traian Băsescu, la conferința de prezentare a documentului.

Printre resursele agriculturii românești, identificate în cadrul raportului, se numără:

- solul - a cărui degradare trebuie stopată;

- apa - deficitară cantitativ, fiind necesară amenajarea sistemelor de irigații, noi tehnici și tehnologii de diminuare a pierderilor, perdele forestiere;

- populația agricolă - care e îmbătrânită, 58,5% din numărul fermierilor depășind 60 de ani.

Punctele critice ale agriculturii românești sunt:

- fărâmițarea exploatațiilor, dar și polarizarea lor excesivă (pe de o parte, 0,3% din ferme acoperă 49% din suprafața agricolă, pe de altă parte, 97,7% din ferme, care dețin sub 100 de hectare fiecare, acoperă 38% din suprafața agricolă);

- lipsa piețelor locale din economia rurală;

- accesul firav al producătorilor pe piețele urbane, din cauza intermediarilor și corupției;

- reticența producătorilor în a se asocia în vederea comercializării producției;

- parcul de mașini agricole și tractoare insuficient.

În prezent, țara noastră nu asigură necesarul alimentar național, din cauza producției agricole modeste și instabile, se arată în raport.

Pe baza resurselor identificate, se estimează că România are un potențial alimentar, la orizontul 2030, pentru hrăni 38,5 milioane de persoane, respectiv un disponibil pentru export și consum nealimentar de materii prime agricole de circa 49-50 miliarde de euro.

Principala soluție financiară de susținere a creșterii economiei agroalimentare și a dezvoltării rurale este atragerea fondurilor comunitare. României îi revin, în intervalul 2014 - 2020, circa 20 miliarde de euro. Cum trebuie canalizate fondurile comunitare și cele alocate prin programele naționale, pentru a obține maximum de eficiență? Raportul propune mai multe direcții strategice.

"Grija noastră trebuie să fie aceea de a nu lăsa acest raport îmbrăcat frumos în piele, în biblioteca Președinției, ci el va trebui să devină o realitate, dacă vrem să valorificăm ceea ce propun oameni extrem de competenți pentru agricultura românească" - a declarat Băsescu.

În acest scop, șeful statului a anunțat că va invita partidele să semneze, alături de instituții, producători și beneficiari, "Pactul pentru agricultură".

După lansare, timp de 30 de zile, documentul va fi și afișat pe site-ul Președinției, pentru dezbatere publică. Pe data de 1 august, observațiile primite vor fi integrate, de către comisie, în documentul final, în măsura în care sunt acceptate și nu contravin conceptelor de bază.

"Strategia se vrea și un semnal extrem de serios - a spus Băsescu. O țară cu un asemenea potențial agricol, care nu-și hrănește propria populație, trebuie să-și pună întrebări, de ce n-o poate face?"