ANCHETA CUGET LIBER / Mii de docheri din portul Constanța sunt nevoiți să bea apă scumpă, de la dozator
Asculta stirea
În 2008, ultimul an al creșterii economice, portul Constanța ocupa poziția a 16-a în clasamentul porturilor din Uniunea Europeană, după cantitatea totală de mărfuri derulată, cu 45,8 milioane tone, potrivit Eurostat. În ierarhia după volumul de containere manipulate, se afla pe locul 13, cu 1,405 milioane TEU. Dacă avem în vedere capacitatea teoretică de operare a mărfurilor, Constanța se situează printre primele cinci-șase porturi din Europa, cu un potențial de peste 120 de milioane de tone pe an.
Reclamațiile portuarilor
Despre portul Constanța se pot spune o mulțime de lucruri bune: oferă toate condițiile pentru siguranța navigației; dispune de adâncimi remarcabile, de până la 19 metri; e conectat la rețeaua de transport rutier, feroviar și fluvial; are terminale moderne pentru mărfuri vrac și containere, cu rate de operare înalte; beneficiază de regimul de port liber; este tot mai dinamic din punct de vedere investițional.
În ciuda atâtor atribute de invidiat, portul nostru prezintă un surprinzător handicap: cel al apei potabile. Daniel Linteș, directorul general al companiei de operare "Socep", a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber": "Apa furnizată de Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța nu poate fi băută. Are culoare ruginie și miroase. Am montat filtre și cu toate astea, instalațiile sanitare (chiuvetele și bazinele WC-urilor) sunt roșii din cauza apei. Nu poate fi folosită nici măcar pentru duș, de către muncitori, la terminarea schimbului."
Apa a fost bună de băut până acum patru ani, când se redistribuia doar cea furnizată de RAJA, spune Linteș. "Lucrurile s-au schimbat după ce administrația portuară a introdus în rețea apa din puțurile forate în port. De atunci, toți agenții economici au probleme. Organizația patronală Operatorul Portuar a făcut mai multe sesizări, dar lucrurile nu s-au rezolvat" - afirmă șeful "Socep"-ului.
Silviu Stanciu, președintele Sindicatului Decirom, confirmă cele spuse de Daniel Linteș. "Apa potabilă din port e plină de rugină, pute și este uleioasă. Nu poate fi folosită nici măcar pentru spălat. Muncitorii reclamă că din cauza ei li se irită pielea."
La Sindicatul Liber al Navigatorilor, în grupurile sanitare, sunt montate filtre pe conductele de apă. Toate sunt pline cu o mâzgă ruginie. "Le schimbăm din două în două săptămâni și, cu toate acestea, apa e imposibil de băut. O folosim doar la WC" - afirmă Adrian Mihălcioiu, președintele organizației.
Afacerea dozatoarelor
Potrivit recomandărilor medicilor, fiecare individ uman trebuie să consume minimum 2 litri de apă pe zi, pentru a fi sănătos. Având în vedere faptul că portul Constanța are peste 10.000 de lucrători, înseamnă un necesar zilnic de circa 20.000 de litri de apă potabilă. Faptul că CNAPMC nu poate furniza apă de calitate a făcut să explo-deze afacerea filtrelor și a dozatoarelor de apă. Mai toți agenții economici portuari și-au montat asemenea filtre pe conducte și au instalat dozatoare, iar furnizorii de apă plată nu prididesc să-i aprovizioneze.
Portul trebuie să asigure apă potabilă nu doar pentru proprii lucrători, ci și pentru navele maritime și fluviale. În 2011, circa 12.000 nave au făcut escală la Constanța, din care aproximativ 4.000 nave maritime. Oare ce fel de apă le-a livrat CNAPMC?
De pe vremea lui Anghel Saligny
Problema furnizării apei potabile se află în responsabilitatea Direcției servicii portuare din cadrul CNAPMC. "Calitatea apei este urmărită lunar de specialiștii Direcției Sanitare. Analizele de laborator arată că este în parametri normali. Într-adevăr, în zona veche și zona nouă a portului apa are un anumit colorit și un miros, dar probele prelevate arată că e bună de băut" - a declarat Dan Gheorghiu, directorul acestei structuri a administrației portuare.
Rețeaua de apă din portul Constanța are 120 de kilometri și cuprinde trei segmente distincte. Cel mai nou, în care tocmai de aceea nu sunt probleme privind calitatea apei, se află în zona Constanța Sud - Agigea, spune directorul.
Necazurile - afirmă el - sunt în portul vechi (care ține de la digul de nord până la Șantierul Naval Constanța) și în portul nou (de la SNC până la Oil Terminal și Comvex). Rețeaua de alimentare din portul vechi este confecționată din fontă și datează de pe timpul lui Anghel Saligny, deci are circa 100 de ani.
Cea din portul nou a fost creată după 1970, când a început noua etapă de dezvoltare a portului. După 1990, relatează Gheorghiu, s-a trecut la înlocuirea rețelei din portul nou. Au fost montate conducte din oțel aduse din Ucraina, care s-au corodat rapid, mai ales în zona companiei Chimpex, unde solul era îmbibat cu produse chimice. Pierderile de apă din rețea ajunseseră la 80%. Începând din anul 2006, CNAPMC a început un program de reabilitare a rețelei de apă din portul nou, prin forțe proprii. Până acum, ea a fost refăcută în proporție de 70 - 80%.
Pierderile din rețeaua portului nou nu depășesc 20% și se în-cadrează în pierderea admisibilă de până la 30%, stabilită de normativele din România, afirmă directorul Gheorghiu.
Cum decurge aprovizionarea navelor care fac escală la Constanța? Se lasă să curgă apa până ajunge să fie limpede - relatează el. Abia când comandanții navelor se declară satisfăcuți, apa este introdusă în tancurile navelor. Risipa de apă este suportată de CNAPMC pe costuri (în fapt din veniturile obținute din alte tarife).
Coincidență suspectă
Pentru rezolvarea pe termen scurt a problemei coloritului apei și mirosului neplăcut, Direcția servicii portuare a luat câteva măsuri: a montat filtre la unii beneficiari, pe care le înlocuiește din când în când, iar periodic spală conductele cu apă sub presiune. Își propune să înceapă o campanie de montare de noi filtre.
"Soluția pe termen lung este adoptarea unui master-plan al serviciilor portuare, care să cuprindă și refacerea rețelei de apă, pentru care trebuie alocate resursele necesare" - afirmă Dan Gheorghiu.
Administrația portului Constanța are obligația să asigure servicii de calitate și un asemenea master-plan este cu adevărat necesar. Dar până la realizarea acestui proiect de amploare, trebuie făcută urgent o investi-gație privind calitatea surselor de apă și starea conductelor.
Apa furnizată de RAJA iese din discuție. Ajunge în toate gospodăriile județului și nimeni nu se plânge de calitatea ei. Suspiciunile planează în principal asupra apei extrase din puțurile forate în port. Problemele au apărut abia după ce a început să fie folosită această sursă.
Nu poate fi o simplă coincidență spun portuarii. "Reprezintă doar 10% din totalul apei furnizate în rețea, iar analizele de laborator arată că este bună" - spune Dan Gheorghiu.
Poate că tocmai această câtime de 10% reușește să afecteze și restul de 90%. Cât privește analizele de laborator despre care se tot vorbește, este clar că nu fac doi bani, dacă oamenii nici măcar nu se pot spăla cu apa declarată "bună de băut". Poate că și respectivele laboratoare ar trebui verificate, pentru a vedea dacă mai sunt capabile să realizeze analize profesioniste.
O criză rușinoasă
Fosta conducere a CNAPMC s-a mândrit că a depășit planul la… profit, controlând la sânge cheltuielile. Nu aceasta este menirea administrației unui port. Obligația sa fundamentală este să asigure, în primul rând, servicii de calitate pentru toți agenții economici portuari, iar dacă obține profit, să-l redistribuie pentru dezvoltare și îmbunătățirea servi-ciilor. Când portul Constanța se confruntă de ani de zile cu rușinoasa criză a apei de băut, mai pot accepta acționarii CNAPMC - respectiv Ministerul Transporturilor, Consiliul Municipal Constanța și Fondul Proprietatea - să încaseze dividende pentru anul 2011, în loc să folo-sească profitul la refacerea urgentă a rețelei de apă?
Ministerul Transporturilor, în calitate de proprietar al domeniului public din portul Constanța și al întregii infrastructuri, este direct răspunzător de starea acesteia. Încasează o groază de bani de la nave, de la agenții economici din port; nu poate să le vândă măcar o cană cu apă bună de băut?
Comentează știrea
bnmkl
31 mai 2012
apa port
puturile pt apa au fost afacerea Dan Gheorghiu sant puturi de adancime ?? si trimit apa direct in retea.
Gogu
31 mai 2012
declaratii privind calitatea apei
Pai directorul Gheorghiu nu stie nici pana la ora asta ca printre parametrii de verificare a calitatii apei potabile se numara si coloritul si mirosul apei? Daca are miros si este colorata, apa nu este potabila! Restul sunt vorbe ... adica acum cativa ani cand apa se furniza de la RAJA nu erau tot aceleasi conducte de pe vremea lui Saligny?
ion manole
31 mai 2012
ziarul
de ce nu-i schimbati numele ziarului in muget liber poate aveti mai mult succes pe piata mai ales la tara
Fonduri UE
31 mai 2012
Fonduri UE
Acum e momentul: In 2012 Fondurile Europene NERAMBURSABILE se Acorda si la noi la fel de Usor ca in statele membre ale Uniunii Europene! Iata cum obtii fonduri europene pentru afacerea ta in doar 2 luni si 17 zile. Aflii mai multe detalii pe site-ul: fondurieuropenenerambursabile.ro
Articole pe aceeași temă
Marţi, 29 Mai 2012
Vineri, 25 Mai 2012
Miercuri, 23 Mai 2012
Joi, 24 Mai 2012
Miercuri, 23 Mai 2012
Marţi, 22 Mai 2012
