Bunăstarea constănțenilor depinde de relansarea economiei albastre. Statul român ignoră ofertele Mării Negre

Zona Mării Negre are un potențial uriaș, dar care este prea puțin exploatat de statul român. În prezent, economia albastră românească este reprezentată, în principal, de: industria portuară, industria navală, turismul de litoral, turismul balnear, cel de croazieră și serviciile de crewing (furnizarea de echipaje pentru flotele străine).

În anul 2022, porturile Constanța (plus zona Midia) și Mangalia au derulat un trafic de mărfuri record, de 75.544.788 de tone. Industria portuară este susținută de 961 de firme din cele mai diverse domenii de activitate: operarea navelor, remorcaj, agenturare nave, comerț, transport rutier, servicii de securitate, de consultanță, de asistență medicală și multe altele. Împreună, acestea asigură zeci de mii de locuri de muncă.



Ignorate de statul român

Industria navală este reprezentată de Șantierul Naval Constanța, Damen Shipyard Mangalia și Șantierul Naval Midia. Împreună, cele trei companii asigură 2.917 locuri de muncă. Din păcate, statul român nu face mai nimic pentru susținerea lor. Nu numai că nu le furnizează comenzi (proiectul „corveta multifuncțională” este blocat de mai bine de un an), dar le mai și afectează efectivele de personal, prin sistemul discriminatoriu de fiscalizare a muncii.

Furnizor de echipaje pentru flota mondială

La sfârșitul anului 1989, flota maritimă comercială a României cuprindea 301 nave, însumând 3.561.000 tone registru brut, iar cea de pescuit oceanic avea circa 100 de nave. Împreună, cele două flote asigurau peste 20.000 de locuri de muncă. Prin grija guvernanților, navele și locurile de muncă au dispărut în perioada 1991 - 2005, România fiind singura țară care și-a distrus flota pe timp de pace.

De pe urma acestei tragedii au profitat flotele străine, care au început să recruteze marinarii români, astfel că țara noastră a devenit un rezervor de forță de muncă de înaltă calitate pentru shipping-ul internațional.

La data de 22 noiembrie 2021, în evidențele Autorității Navale Române erau înregistrați 39.536 de navigatori pentru sectorul maritim, din care: 3.763 de ofițeri aspiranți (cadeți); 10.478 de ofițeri maritimi de nivel operațional; 14.000 de ofițeri maritimi de nivel managerial; 1.201 ofițeri maritimi portuari; 10.094 de nebrevetați.

Totodată, în Constanța, dar nu numai, s-a dezvoltat o întreagă rețea de agenții de crewing, care recrutează echipaje pentru flota mondială.

O industrie de sezon

Industria turismului pe litoralul românesc al Mării Negre este reprezentată de sute de agenții de turism, unități hoteliere și de alimentație publică, care asigură câteva mii de locuri de muncă. În anul 2022, județul Constanța a înregistrat 1.253,5 mii de turiști.

Din păcate, turismul de pe litoralul românesc este o activitate sezonieră, cu durata de trei – patru luni. Turismul balnear, singurul care poate asigura prelungirea activității pe parcursul întregului an, este slab dezvoltat în stațiunile de la Marea Neagră.

Ocolesc Marea Neagră

Turismul de croazieră de pe litoralul românesc atinsese un vârf istoric în anul 2014, cu 92 de escale și 70.000 de pasageri. Un an mai târziu, odată cu ocuparea Crimeei de către Rusia și prezența unor importante forțe navale în regiune, 69% din croazierele maritime programate pentru 2015 au fost anulate.

Lovitura finală a fost dată pe 24 februarie 2022, când trupele Federației Ruse au invadat Ucraina. Din acel moment, navele de croazieră au început să ocolească Marea Neagră, devenită peste noapte o zonă nesigură.

Bogățiile mării

Stimați cititori, Marea Neagră are un potențial energetic uriaș. Vântul suflă mai tot timpul anului, valurile se stârnesc din senin, furtunile sunt frecvente, dar forța lor nu este exploatată. România visează la parcurile eoliene ce ar putea împânzi zona sa de coastă, dar nu face niciun efort pentru a transforma visul în realitate.

Cu excepția a două-trei ferme de midii, acvacultura este ca și inexistentă, iar algele din Marea Neagră, deși comestibile și utile pentru fi transformate în îngrășăminte, nu sunt recoltate.

Calitățile terapeutice ale apei de mare sunt cunoscute. Cu toate acestea, cea din Marea Neagră este puțin folosită în tratamente și la prepararea medicamentelor.

În prezent, atenția tuturor este concentrată pe zăcămintele fabuloase de gaze naturale din subsolul Mării Negre. Activitățile de explorare și extracție vor căpăta un avânt nemaivăzut în următorii ani și, odată cu ele, economia albastră din această zonă a țării va lua avânt.