Cât de sigură și de nepoluantă este navigația în portul Constanța?

1261
Cât de sigură și de nepoluantă este navigația în portul Constanța? - fondcatdesiguranavigztiainportul-1550783556.jpg

Articole de la același autor

l Interviu cu Alexandru Mezei, directorul general al Autorității Navale Române 


- Domnule Alexandru Mezei, cât de sigură este navigația în portul Constanța? 
- Portul Constanța a fost declarat port sigur și chiar este un port sigur. De-a lungul anilor, accidentele navale care au avut loc în radă sau în interiorul portului au fost cauzate de eroarea umană. Nu s-au datorat nici infrastructurii portuare, nici modului de executare a serviciilor de siguranța navigației. 


- Care a fost ultimul incident naval din portul Constanța?  
- Ultimul ceva mai grav a fost coliziunea dintre două nave turcești, portcontainerul "Matilde A" și tancul petrolier "Akdeniz". Incidentul a avut loc în noaptea de 31 octombrie spre 1 noiembrie 2015. Una dintre nave ieșea din port, iar cealaltă intra. De-atunci, evenimente grave n-au mai fost, doar coliziuni ușoare între nave și cheu, fără urmări majore pentru nave sau infrastructura portuară. 


- Scăderea dramatică a numărului de incidente navale are legătură cu politica portului Constanța de descurajare a accesului navelor sub standard? 
- Categoric, da! În prezent, depășim norma europeană de controale PSC și de rețineri, în comparație cu celelalte state. Numărul de controale pe care îl efectuăm este foarte mare. La fel și numărul de rețineri. Dar să nu uităm că piața Mării Negre permite transportul cu nave înmatriculate sub pavilioane îndoielnice din punct de vedere al siguranței navigație. Din acest motiv, majoritatea controalelor PSC se soldează cu rețineri. În momentul în care o navă e reținută, este obligată să revină în standard. Ușor-ușor, din regiunea Mării Negre au dispărut multe dintre navele sub standard. În ultimii doi ani, am avut discuții cu Autoritatea Maritimă turcă. Flota turcească era în pericol de a fi scoasă de pe lista albă și trecută pe lista gri a Black Sea Memorandum. Ca urmare, Turcia a intensificat controalele. 


- O serie de nave au fost reținute și pentru faptul că unii dintre membrii echipajelor nu aveau brevetele sau certificatele în regulă. Vă mai confruntați cu astfel de cazuri? 
- În urmă cu două săptămâni, am avut suspiciuni legate de certificatul unui marinar de la bordul unei nave care făcuse escală în portul Constanța. Brevetul fusese eliberat de Autoritatea Maritimă din Federația Rusă, căreia i-am solicitat lămuriri. Întrucât Rusia a implementat sistemul de protecție a datelor personale prelucrate electronic, Autoritatea Maritimă ne-a solicitat să facem dovada că marinarul a acceptat să i se prelucreze datele personale. Nu eram pregătiți pentru așa ceva. Ca urmare, imediat am luat măsuri la nivelul ANR de a se obține acordul echipajului de pe fiecare navă care intră în portul Constanța, pentru prelucrarea datelor cu caracter personal, astfel încât să nu mai fim refuzați de o autoritate sau alta. 


- Organizația Maritimă Internațională a adoptat, în urmă cu câțiva ani, convenția privind reducerea conținutului de sulf din combustibili marini la 0,1%. Aceasta va întra în forță în 2020. E pregătit portul Constanța pentru aplicarea acestei măsuri? 
- În această problemă, Uniunea Europeană s-a mișcat mult mai repede decât IMO. În 1999, a fost adoptată Directiva 32, care se referă la toate categoriile de combustibili, nu doar cei maritimi. De aceea, România este pregătită. HG 470 din 2010 a limitat introducerea pe piață a combustibililor cu conținut de sulf mai mare de 0,1%. Doar în cazul păcurii era acceptat un conținut mai mare de 3,5%. Ulterior, UE a modificat Directiva 32, iar în 2015 a emis Directiva 33. Astfel că Guvernul României a emis o hotărâre în 2017, prin care conținutul de sulf din păcura utilizată drept combustibil marin este limitat la maxim 1,5%.
Astăzi, navele cu pavilion UE nu pot folosi carburanți cu conținut de sulf mai mare de 0,1%, iar în cazul păcurii, peste pragul de 1,5%. Dacă o navă intră în portul Constanța și folosește carburanți ce nu îndeplinesc aceste standarde, sunt obligate să oprească motoarele, generatoarele și să se alimenteze cu combustibilii care respectă legislația maritimă. În decembrie 2018, am avut un control din partea Agenției Europene de Siguranță Maritimă privind modul de respectare a directivei privind conținutul de sulf. Nu au fost constatate deficiente majore, de fond, în activitatea ANR. Dar lumea trebuie să știe că viitorul este al navelor acționate cu gaze petroliere lichefiate. Sunt tot mai multe nave maritime și fluviale care au trecut pe acest combustibil. De altfel, UE are un proiect pentru trecerea navigației pe apele interioare la acționarea cu gaze lichefiate. 


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4683 secunde