Cât de sigure sunt clădirile construite în ultimii 30 de ani? Iată ce spun autoritățile și specialiștii

Întrebându-mă dacă inginerul septuagenar are dreptate sau nu, m-am apucat să caut dovezi. Iată în articolul „Greșeli frecvente la proiectarea și execuția construcțiilor unifamiliale cu structura din zidărie confinată”, publicat în „Revista construcțiilor” (nr. 70 din 2011), conferențiarul universitar dr. ing. Gabriela Ecaterina Proca afirmă: „De multe ori, în spatele unor oferte promoționale de asemenea locuințe, modern finisate, situate în zone urbane sau semiurbane, se ascund lucrări de calitate îndoielnică. Situațiile sunt cu atât mai grave cu cât este vorba de construcții vechi, modernizate, supraetajate. (…) Construcția se face cu personal calificat sumar, eventual la locul de muncă; coordonarea și verificarea lucrărilor nu se efectuează conform indicațiilor din pachetul de acte normative privind calitatea în construcții. Amenzile aplicate de inspectoratele teritoriale în construcții și mediatizate la nivel local și național confirmă câteva din aspectele prezentate.”



Abateri grosolane, dosare penale și amenzi

Afirmațiile autoarei sunt întărite de rapoartele Inspectoratului de Stat în Construcții. Iată, în perioada 2010 – 2021, pentru neregulile descoperite în timpul controalelor, inspectoratele județene au oprit lucrările de construcții într-un număr de 5.473 de cazuri, au dispus refacerea lucrărilor în 9.544 de cazuri, demolarea lor în 347 de cazuri, respingerea documentației tehnice în 7.604 cazuri și interzicerea utilizării construcțiilor în 192 de cazuri.

În decursul celor 11 ani, pentru infracțiunile constatate la lucrările de construcții, organelor de cercetare penală le-au fost înaintate 241 de sesizări. În plus, inspectorii în construcții au stabilit 13.110 de sancțiuni contravenționale, amenzile aplicate însumând 112.212.551 de lei.

Record de amenzi în construcții

Numai în anul 2021, structurile Inspectoratului de Stat în Construcții au efectuat:

- 19.574 de activități de control în domeniul calității în construcții (de la faza de proiectare până la cea de execuție, de la autorizarea executării lucrărilor până la comportarea în timp a construcțiilor);

- 3.724 de activități de control pe piața produselor pentru construcții, la stațiile de betoane, mixturi asfaltice și agregate minerale, în laboratoarele de încercări.

În urma controalelor au fost dispuse o serie de măsuri, printre care:

- sesizarea instituției prefectului sau a emitentului autorizației de construire pentru anularea actului – 187 de cazuri;

- sesizarea organelor de urmărire penală – 18 cazuri;

- oprirea lucrărilor – 438 de cazuri;

- refacerea lucrărilor – 407 de cazuri;

- expertizarea lucrărilor – 523 de cazuri;

- consolidarea lucrărilor – 20 de cazuri;

- încetarea utilizării construcțiilor – 3 cazuri;

- alte măsuri – 12.552 cazuri.

Pentru faptele contravenționale identificate în urma controalelor au fost aplicate 2.276 de sancțiuni contravenționale, cuantumul total al amenzilor ridicându-se la 22.907.500 de lei – sumă record pentru ultimii 11 ani.

Abateri grave de la codul de proiectare seismică

Potrivit raportului Inspectoratului de Stat în Construcții, în timpul celor 148 de controale efectuate la operatori economici cu activitate de proiectare în domeniu au fost constatate „neconformități majore și grave privind elaborarea de proiecte incomplete, neconforme, care nu respectă prevederile codului de proiectare seismică P100-1/2013, care conțin neconcordanțe între partea scrisă și cea desenată, fără detalii de execuție sau care nu respectă nivelul de calitate corespunzător, cu caiete de sarcini incomplete, neverificate la toate cerințele fundamentale de calitate aplicabile.” Dintre neconformitățile majore sau cu grad ridicat de repetabilitate identificate în timpul controalelor, în etapa de execuție a lucrărilor de construcții sunt menționate:

- încălcarea prevederilor din acorduri, avize, autorizația de construire, neîndeplinirea obligațiilor stabilite prin regulamentele și procedurile elaborate în aplicarea Legii nr. 10/1995, privind realizarea și menținerea cerințelor fundamentale ale construcțiilor;

- neasigurarea de către investitori a verificării execuției lucrărilor de construcții prin specialiști diriginți de șantier autorizați;

- realizarea de construcții fără specialiști responsabili tehnici cu execuția autorizați;

- neasigurarea condițiilor de verificare a lucrărilor ajunse în faze determinante;

- neaducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse;

- nerespectarea normelor tehnice, a prevederilor din proiectul tehnic și detaliile de execuție, a celor din caietele de sarcini;

- executarea de modificări la construcții existente sau schimbarea de destinație a construcției în lipsa unei expertize tehnice;

- confirmarea prin semnătură, de către factorii implicați, a calității unor lucrări executate necorespunzător.



Practici greșite în proiectarea construcțiilor

Situația critică din acest sector a determinat Asociația Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri să elaboreze documentul intitulat: „Reguli de bună practică pentru verificarea proiectelor de structură la cerința siguranță și stabilitate mecanică A1 și A2”, pe care l-a publicat pe data 8 februarie 2022. În introducerea acestuia se precizează: „Practica verificării tehnice a proiectelor de până în prezent a scos în evidență o serie de disfuncționalități ale modului în care se efectuează verificarea tehnică a proiectelor, înțelegere și aplicare diferită, provenită în bună parte ca urmare a existenței unui domeniu supra-reglementat, dar care paradoxal conține și unele inexactități, necorelări între diferite documente legislative, neadaptarea acestora la practica și realitățile din prezent, la avansul tehnic și tehnologic și chiar lipsa unor aspecte importante.

În plus, în lipsa existenței unor ghiduri de bună practică, precum și în lipsa exercitării coerente de către autorități a unui proces coerent și eficace de control și de sancționare a practicilor greșite, la care se adaugă lipsa bunei-credințe și a asumării eticii și deontologiei profesionale întâlnită în unele cazuri, chiar și acele aspecte care sunt foarte clar reglementate sunt aplicate diferit, nu de puține ori eronat și chiar abuziv. Acest lucru conduce la practici neconforme, cum ar fi practicile neloiale, verificarea superficială, semnătura de complezență, semnarea falsă etc.”

x x x

Stimați cititori, rapoartele Inspectoratului de Stat în Construcții, analizele specialiștilor din domeniu, ale Asociației Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri confirmă temerile celor ce se așteaptă la ce e mai rău în cazul unui seism de magnitudine superioară. Din păcate, în ciuda controalelor efectuate de autorități și a măsurilor dispuse, problemele grave acumulate în acest sector nu ne dau speranță că situația se va remedia în viitorul apropiat, ci dimpotrivă.