CCIR ia poziție față de proiectul de modificare a Codului Fiscal

182
CCIR ia poziție față de proiectul de modificare a Codului Fiscal - fondcciriapozitiefatadeproiectul-1657726942.jpg

Articole de la același autor

Stimați cititori, în cei 30 de ani de activitate jurnalistică, n-am văzut ca vreun proiect de modificare a Codului Fiscal să stârnească atâtea reacții și critici din partea mediului de afaceri, a organizațiilor sale reprezentative, așa cum se întâmplă cu actualul proiect de act normativ aflat pe masa de lucru a Guvernului Ciucă.

Organizațiile profesionale se străduiesc, din răsputeri, să le deschidă guvernanților ochii, explicându-le că măsurile fiscale gândite de ei vor afecta grav mediul de afaceri, piața forței de muncă, aflată deja într-o criză profundă, activitatea economică în ansamblu și, în final, se vor întoarce, ca un bumerang, împotriva bugetului de stat.
 

Iată, pe data de 13 iulie 2022, Camera de Comerț și Industrie a României, împreună cu camerele de comerț și industrie județene și companiile membre ale acestora, i-au înaintat premierului Nicolae Ciucă o scrisoare cu numeroase observații și propuneri privind proiectul de modificare a Codului fiscal. CCIR consideră că este imperativ necesară consultarea organizațiilor reprezentative ale mediului de afaceri și realizarea unor analize de impact corespunzătoare.
 

„Asemenea multor țări din Occident și România se confruntă cu o criză severă a forței de muncă, în special a lucrătorilor calificați, iar acest aspect poate fi realizat doar prin măsuri care vizează, pe baza unor analize fundamentate, acordarea de facilități, redimensionarea impozitelor etc., astfel încât costurile cu forța de muncă în țara noastră să nu mai fie atât de ridicate, iar migrația forței de muncă să fie diminuată, dacă nu chiar eliminată”, se spune în scrisoare.

Iată câteva dintre propunerile și observațiile CCIR: 
- în loc să majoreze taxele și impozite, statul trebuie să se preocupe de creșterea colectării veniturilor bugetare și să combată evaziunea fiscală; - neimpozitarea profitului investit și pentru investițiile în active utilizate în activitatea de producție și procesare, activele reprezentând retehnologizare, pentru stimularea contribuabililor de a dezvolta noi capacități de producție și de a le moderniza pe cele existente;

- reducerea plafonului veniturilor obținute în anul precedent, de la 1 milion de euro la 500.000 de euro, pentru încadrarea unei companii în categoria microîntreprinderilor;

- evaluare mai aprofundată a măsurii instituirii unei taxări de 1% din cifra de afaceri a microîntreprinderilor cu condiția ca acestea să aibă, obligatoriu, cel puțin un angajat cu normă întreagă, având în vedere faptul că microîntreprinderilor aflate la debut de activitate le este dificil să se susțină o normă întreagă;

- majorarea impozitului pe dividende de la 5% la 8% ar trebui corelată cu diminuarea taxelor pe muncă;

- taxarea contractelor part-time la nivelul salariului minim ar putea determina o mai mare creștere a costurilor cu forța de muncă;

- necesitatea intensificării controalelor privind „muncă la negru”;

- reanalizarea propunerii de majorare a limitelor minime ale cotelor de impozitare pentru clădirile rezidențiale și nerezidențiale. Realizarea unei analize de impact a diferențelor generate de modificarea propusă față de nivelurile actuale ale impozitelor pe clădiri. Fundamentarea majorării pornind de la calcule concrete și realiste;

- în privința creșterii costurilor salariale cu zilierii, în special în agricultură, e necesară o analiză mai aprofundată a situației acestora. Să se renunțe, pentru moment, la modificarea legii, cel puțin până la identificarea unor soluții și forme de colaborare care să fie benefice atât angajatorilor cât și angajaților.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Pagina a fost generata in 0.4255 secunde