Documentar „Cuget Liber”

Ce a câștigat și ce a pierdut România în cei 15 ani de integrare în Uniunea Europeană?

404

Articole de la același autor

În urmă cu 15 ani, la data de 1 ianuarie 2007, România a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Cum a evoluat economia sa în această perioadă? S-au împlinit așteptările și speranțele de mai bine ale națiunii române? Ziarul „Cuget Liber” vă prezintă o radiografie comparativă, bazată pe datele statistice oficiale referitoare la situația economiei naționale dinaintea aderării și de astăzi.

PIB-ul s-a dublat

În 2006, în anul premergător aderării, România obținuse un produs intern brut de 342,418 miliarde lei, circa 97,153 miliarde euro. Încă din primul an al intrării în „clubul” european, PIB-ul și-a luat avânt, urcând la 121,268 miliarde de euro. A urmat șocul marii crize economice mondiale din anii 2009 – 2013, care a afectat puternic economia României, după care au venit anii relansării economice. Astfel că în 2019 (anul care a precedat declanșarea pandemiei Covid-19), România a realizat un PIB de 121,764 miliarde euro, cu 129,54% mai mare față de cel obținut în anul preaderării. Apoi, în 2020, pe fondul restricțiilor impuse de pandemie, PIB-ul a coborât la 218,917 miliarde de euro. În cei 15 ani de la aderare, România a primit fonduri europene în valoare totală de 70,72 miliarde de euro și a contribuit la bugetul comunitar cu 24 miliarde euro. Astfel, România a înregistrat un plus de 46,72 miliarde de euro, în intervalul 1 ianuarie 2007- 31 decembrie 2021, care au contribuit la dezvoltarea economiei naționale.



Schimbări majore în comerțul internațional


Începând din 2007, pe măsură ce economia românească s-a integrat în mecanismul comunitar, s-a produs o schimbare calitativă în structura comerțului exterior. Din 2006 până în 2020, importurile au crescut cu 97,72%, de la 40.746,6 milioane de euro la 80.562,5 milioane de euro. Totodată, ponderea lor în totalul comerțului internațional al României a scăzut de la 61,18% la 56,44%. La rândul lor, exporturile au avut o creștere de 140,51%, de la 25.850,92 milioane de euro, în 2006, la 62.175,2 milioane de euro, în 2020, în timp ce ponderea lor în ansamblul comerțului internațional al țării a crescut de la 38,82% la 43,56%. Astăzi, țările UE reprezintă principalul partener comercial al României. Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în anul 2020 a fost de 45.790,1 milioane euro la expedieri și de 59.248,1 milioane euro la introduceri, reprezentând 73,6% din total exporturi și 73,5% din total importuri.

Leul a pierdut în fața monedei europene

Din 2006 și până astăzi, s-a produs o continuă deteriorare a puterii de schimb a leului în raport cu euro, fapt ce denotă că aderarea țării noastre la UE nu a sporit încrederea în moneda noastră națională, ci dimpotrivă. La 31 decembrie 2006, raportul de schimb pe piața interbancară era de 3,3812 lei pentru un euro, iar la data de 2 februarie 2022 a ajuns la 4,9462 pentru un euro. În decurs de aproape 15 ani, euro a câștigat 1,565 lei, iar moneda noastră națională s-a depreciat cu 46,28% față de el.

Mai multe locuri de muncă

Datele statistice arată că, în primii doi ani de la aderarea la UE, economia românească a înregistrat o creștere a numărului locurilor de muncă. Să nu uităm că era perioada boom-ului. A urmat criza mondială, cu concedieri masive în toată Europa, nu doar în România. Apoi, pe măsura relansării economiei, numărul locurilor de muncă și efectivele de salariați au crescut constant. Iată cum au evoluat efectivele de salariați din economia românească, în intervalul de referință (datele se referă la situația din ziua de 31 decembrie a fiecărui an): 2006 - 4.575.000 persoane; 2007 - 4.717.200 persoane; 2008 - 4.738.600 persoane; 2009 - 4.367.700 persoane; 2021 – 5.640.093 (datele sunt pentru luna iunie).

De la momentul preaderării, până în prezent, România a câștigat 1.065.093 de locuri de muncă, numărul salariaților crescând cu 23,28%.



Venituri salariale mai mari


Integrarea economiei românești în cea europeană a condus la îmbunătățirea veniturilor lucrătorilor. Evoluția câștigului mediu nominal net, exprimat în euro, a fost următoarea (datele se referă la situația din luna decembrie a fiecărui an, când se dau și primele de sărbători): în 2006 - 312 euro; în 2007 - 379 euro; în 2008 - 404 euro; în 2009 - 348 euro; în 2019 - 698,85 euro; în 2020 – 743,42 euro în 2021 (luna octombrie) - 716,23 euro. 

Din decembrie 2006 până în decembrie 2020, lucrătorul român a obținut, în medie, un plus de 431,42 euro (respectiv de 138,28%) la câștigul net.

Exodul românilor spre Vest

Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, România s-a conectat la piața muncii comunitare și s-a văzut nevoită să asigure libertatea de circulație a forței de muncă. Pe acest fond, câștigurile mult mai mari oferite de companiile din Occident au exercitat o puternică forță de atracție asupra lucrătorilor români, generând migrația lor masivă spre Vest. Numărul celor ce muncesc în străinătate, în prezent, este estimat la circa 5 milioane de persoane. Iată, în anul 2021, un număr de 4.083.834 de români își stabiliseră rezidența în următoarele țări: în Italia – 1.137.728 de români; în Spania 1079726 de români; în Marea Britanie – 1067200 de români; în Germania - 799180 de români. Exodul masiv al lucrătorilor români a generat o criză endemică de forță de muncă în economia națională și, totodată, un declin demografic accentuat de la un an la altul.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4106 secunde