Schimbări majore pe piața forței de muncă din România, în ultimele trei decenii

Datele consemnate în anuarele statistice arată că, pe fondul proceselor demografice naturale și al migrației externe, populația țării a înregistrat o dinamică negativă constantă. De la 23.151.564 de locuitori, la data de 1 iulie 1989, România a ajuns la doar 19.472.072 de locuitori, la 1 iulie 2018. În decurs de 29 de ani, a pierdut 3.679.492 de locuitori, respectiv 15,89% din populație. Numai în cursul anului 2018 au plecat în străinătate 238.926 de români. Pe de altă parte, în același an erau înregistrați în țară 181.344 de imigranți.

În schimb, populația județului Constanța a crescut cu 3,69%, respectiv cu 27.161 de locuitori în acest interval de timp, ajungând la 764.021 de locuitori. Populația municipiului Constanța s-a diminuat cu doar 1,16%, până la 312.250 de locuitori.



Criza de forță de muncă

Impactul evoluțiilor economice și demografice asupra pieței forței de muncă a fost devastator. În intervalul 1989 – 2018, populația ocupată s-a redus cu 20,62%, respectiv cu 2.256.700 de persoane, de la 10.945.700 la 8.689.000 de persoane. Această pierdere uriașă a făcut ca în ultimul deceniu economia națională să se confrunte cu o criză acută de forță de muncă, fapt ce a obligat-o să recurgă la importul de lucrători. Recent, Guvernul a aprobat un contingent de 100.000 de lucrători străini pentru anul 2022.

Industria a pierdut primul loc

În ultimele trei decenii s-a modificat semnificativ structura pe ramuri a populației ocupate. Cele mai afectate au fost activitățile industriale, care au pierdut 56,15% din forța de muncă, respectiv 2.341.000 de lucrători. De la 4.169.000 de persoane ocupate în industria românească, în 1989, s-a ajuns la numai 1.828.000 de persoane în 2018.

Declinul din agricultură, silvicultură și pescuit a fost ceva mai mic. Aceste sectoare au pierdut 36,59%, respectiv 1.118.300 de lucrători, numărul lor scăzând de la 3.056.300 la 1.938.000 de lucrători.

Dacă în anul 1989, industria deținea primul loc în structura populației ocupate din economia națională, cu o pondere de 38,09%, iar agricultura se situa pe locul doi, cu 27,92%, în anul 2018, pozițiile s-au inversat. Agricultura a urcat pe primul loc, cu o pondere de 22,30%, iar industria a coborât pe locul al doilea, cu 21,03%.



Comerțul, marele câștigător

Printre sectoarele care au înregistrat diminuări ale populației ocupate se numără:

- construcțiile, cu un minus de 89.000 de lucrători (-11,62%);

- transporturile, cu 164.300 de lucrători (-24,33%);

- învățământul, cu 13.800 de lucrători (-3,70%).

Marele câștigător al schimbărilor petrecute în ultimele trei decenii este comerțul. Acesta a înregistrat un plus de 593.100 de lucrători (+91,40%), numărul lor crescând de la 648.900 de lucrători, în 1989, la 1.242.000 de lucrători, în 2018.

Comerțul este urmat de sănătate și asistența socială cu un plus de 122.700 de lucrători (+41,98%) și sectorul Informațiilor și comunicațiilor cu un plus de 103.200 de lucrători (+126,16%).

Față de anul 1989, au apărut sectoare de activitate noi în statisticile economice ale anului 2018. Este vorba de:

- intermedieri financiare și asigurări - 112.000 de lucrători;

- tranzacții imobiliare – 17.000 de lucrători;

- activități profesionale, științifice și tehnice – 218.000 de lucrători;

- activități de servicii administrative și activități de servicii suport – 211.000 de lucrători;

- activități de spectacole, culturale și recreative – 64.000 de lucrători.

Noi categorii ocupaționale

Structura populației ocupate a suferit transformări fundamentale. În anul 1989, aceasta cuprindea 8.028.800 de salariați și 2.536.700 de cooperatori agricoli. După căderea regimului comunist, odată cu dispariția fostelor gospodării agricole de producție a dispărut și categoria ocupațională a cooperatorilor agricoli. Iar pe măsură ce economia de piață a prins rădăcini, au apărut noi categorii ocupaționale. La sfârșitul anului 2018, populația ocupată a României avea următoarea structură:

- 6.497.000 de salariați;

- 92.000 de patroni;

- 1.412.000 de lucrători pe cont propriu;

- 688.000 de lucrători familiali neremunerați.

Cum va evolua în continuare piața forței de muncă? Este tot mai evident faptul că guvernanții români nu au voința, capacitatea și nici soluțiile de a stopa declinul demografic și migrația externă a forței de muncă. Contradicțiile acumulate în economie și societate, sistemul injust de repartizare a veniturilor colectate din taxe, impozite și contribuții, existența unui aparat de stat supraponderal, ineficient și bugetofag, fiscalizarea excesivă a muncii, degradarea calității vieții de zi cu zi vor descuraja, în continuare, creșterea natalității și vor stimula și mai puternic exodul tinerilor spre Occident.