Uniunea Europeană accelerează revoluția industrială și conduce în cursa pentru inovația ecologică

Uniunea Europeană și-a propus să accelereze această transformare revoluționară, adoptând strategii, programe de finanțare pentru cercetarea științifică, pentru procesele inovatoare și investiții în domeniile de vârf. A înființat organisme care să coordoneze efortul statelor, al specialiștilor și a inițiat dezbateri și schimburi de experiență.

Începând din 2017, în fiecare an este organizat evenimentul Zilele industriei din Uniunea Europeană. Acesta servește drept platformă principală pentru a dialoga despre provocările industriale, de a stabili direcții de acțiune și oportunități de colaborare.

Zilele industriei UE 2021 se desfășoară în perioada 23 - 26 februarie, într-un context special. Comunitatea europeană vrea ca următorii 10 ani să fie deceniul digital al Europei, iar până în 2030, emisiile de gaze în atmosferă să fie reduse cu cel puțin 55%.

Organizată în format complet digital, această ediție cuprinde: ateliere, seminarii, sesiuni de deschidere și prezentări de afaceri, expoziții digitale și podcast-uri (un podcast este sumă de fișiere audio digitale pe care un utilizator le poate descărca pe un dispozitiv personal pentru a le asculta).

60.000 de invenții verzi

În cuvântul de deschidere a evenimentului, Ursula Gertrud von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a reamintit faptul că Europa este un lider global în multe domenii industriale, de la automobile la produsele agroalimentare, de la cele farmaceutice la modă. În toată lumea, „made in Europe” înseamnă calitate superioară. „Și dincolo de punctele noastre forte tradiționale, conducem cursa globală pentru inovație în mai multe domenii. Europa este, de exemplu, liderul global în inovația ecologică. De la începutul secolului, am produs peste 60.000 de invenții verzi de mare valoare. Aceasta este mai mult decât orice altă putere globală și de șase ori mai mare decât China. O pătrime din roboții industriali din lume sunt produși în Europa. Suntem lideri globali pentru roboți colaborativi - adică roboți care nu înlocuiesc lucrătorii de pe linia de producție, ci își sporesc abilitățile. Acesta este genul de inovație care va menține Europa competitivă în lumea de astăzi”, a declarat șefa Comisiei Europene.

Uniunea Europeană trebuie să învețe din lecțiile pandemiei Covid-19 și să progreseze. „În decursul istoriei, războaiele și pandemiile au modelat societățile și economiile noastre. Luați gripa spaniolă acum un secol. A provocat mari suferințe umane și economice. Dar a fost urmată de o mare expansiune a creșterii, inovării și tranziției tehnologice - cunoscută și sub numele de Roaring Twenties. Ambiția noastră este să ne asigurăm că avem aceeași perioadă de creștere și inovație tehnologică. Pentru a realiza acest lucru, Europa trebuie să valorifice potențialul tranziției digitale și să facă din industrie un jucător cheie în acest sens. Acest lucru necesită investiții publice și private semnificative”, a afirmat von der Leyen.

Uniunea Europeană va investi în infrastructura de internet de mare viteză, pentru a aduce internetul Gigabit în fiecare fabrică din Europa. Va fi sprijinită automatizarea industrială, iar IMM-urile vor fi ajutate să utilizeze tehnologia pentru a accelera producția, a reduce costurile și a ajunge pe noi piețe.

Va fi dezvoltată tehnologia cloud (de stocare, partajare și accesare a datelor), realizându-se un cloud european modelat pe Gaia-X, care va fi punctul de plecare pentru soluții inovatoare. Va fi creat un manual de reglementare pentru investiții ecologice și finanțare durabilă. În lunile următoare, vor fi prezentate reguli mai detaliate în baza cărora va fi finanțată tranziția către o industrie decarbonizată.

Vor fi construite alianțe și parteneriate noi și dinamice între sectorul public și industrie. Un exemplu de succes este Alianța Europeană a Bateriei, care reunește peste 500 de unități industriale, centre de cercetare și investitori. În urmă cu mai puțin de o lună, Comisia Europeană a aprobat noi investiții publice de aproape 3 miliarde de euro pentru acest sector industrial. Prin efortul Alianței, cele mai inovatoare, durabile și mai curate baterii pentru mașinile electrice vor fi, în curând, fabricate în Europa. Iar această investiție ar putea crea un milion de noi locuri de muncă până la sfârșitul anului 2022. Se estimează că piața europeană a bateriilor va avea o valoare de 250 miliarde de euro în 2025. În prezent, Europa se bazează masiv pe baterii fabricate integral sau parțial în străinătate.

România a trecut printr-un proces de dezindustrializare în anii ’90. Petre Roman, primul premier post-decembrist, a lansat o expresie care a prins rădăcini: „Industria românească e un morman de fier vechi.” Viziunea sa disprețuitoare față de industria națională avea să fie împărtășită de guvernele ce s-au perindat la cârma țării, de Fondul Proprietății de Stat, de clasa politică înălțată pe ruinele comunismului și de clientela ei - milionarii și miliardarii de carton, abonați la privatizările frauduloase.

De atunci și până astăzi, „greaua moștenire” industrială a comunismului a fost tocată sistematic și vândută la fier vechi, parcă pentru a demonstra că Petre Roman a avut dreptate. În numai 25 de ani, industrii întregi au fost rase de pe fața pământului și transportate cu navele la topitoriile din Turcia. Piața internă a ajuns sub dominația produselor de import, iar unitățile din industria autohtonă rămase în viață au făcut eforturi uriașe să rămână în viață.

La începutul anului 2013, aflându-se la conducerea Ministerului Economiei, liberalul Varujan Vosganian a lansat proiectul reindustrializării României.

Chiar începuse discuțiile cu reprezentanții mai multor industrii și intenționa să elaboreze „strategia de reindustrializare”. În octombrie același an, Vosganian a fost debarcat din funcție. Odată cu plecarea lui din guvern, proiectul reindustrializării țării a fost aruncat la coșul de gunoi de către Cabinetul Ponta.

În ultimii ani, sub impulsul fondurilor europene, dar și al investițiilor străine, numărul unităților industriale din țara noastră a înregistrat o creștere încurajatoare. La 31 decembrie 2020 erau active din punct de vedere juridic 113.732 de unități în industria prelucrătoare și 1.726 în cea extractivă, în creștere cu 16,32% și, respectiv, 13,32%, față de anul 2017.