Ce așteaptă marinarii și portuarii de la viitorul ministru al Transporturilor

1641
4
Ce așteaptă marinarii și portuarii de la viitorul ministru al Transporturilor - ceasteaptamarinariiportuarii-1483549426.jpg

Articole de la același autor

E de bine sau de rău că lui Alexandru Răzvan Cuc îi va fi încredințată "cârma" Ministerului Transporturilor? Vom afla cât de curând, când va trebui să pună osul la muncă și să facă ce n-a făcut "regimentul" de miniștri ai transporturilor care l-au precedat. 


Ce știm despre pregătirea și experința sa profesională? Cuc deține două licențe: în economie, la Universitatea Româno-Americană București (2002 - 2006) și în drept, la Facultatea de Drept și Administrație Publică, din cadrul Universității Hyperion (2009 - 2012). 


A fost angajat pe post de expert la divizia piețe interne din Ministerul Economiei (2006 - 2007) și expert asistent la direcția de politici economice a aceluiași minister. A fost administrator la fabrica de pâine SC Pan D´Or SRL (2010 - 2012), director general la Zona Liberă Giurgiu (din 2012), consilier județean PP - DD (2012 - 2016), secretar de stat la Ministerul Transporturilor (din 20 octombrie 2015 până la 30 mai 2016).


După cum se constată CV-ul profesional este bogat. Dar, oare, cunoștințele și experiența acumultate în cei zece ani de activitate îi sunt suficiente pentru a scoate din amorțire cel mai anchilozat minister din România, spre care arată cu degetul nu doar cetățenii și agenții economici, ci și întreaga Europă? Am mari rezerve în această privință, dar sper, spre binele acestei țări, să mă înșel. 


Până una, alta, vreau să-i spun viitorului ministru că shipping-ul și industria portuară au mari așteptări de la el. Mai întâi, Alexandru Răzvan Cuc trebuie să știe că statul are o mare datorie față de marinarii români. 


Lupii de mare își doresc ca România să aibă din nou o flotă maritimă comercială, care să asigure stagii de practică pentru cadeți și locuri de muncă pentru ofițeri și nebrevetați. Desigur, nu se gândesc la o flotă de stat, ci la una privată. Dar pentru așa ceva este nevoie de o legislație care să stimuleze înregistrarea navelor sub pavilion românesc. Cea mai bună soluție ar fi înființarea unui al doilea pavilion național, așa cum România a avut pentru o scurtă perioadă de timp. 


În august 1998, Guvernul Radu Vasile a aprobat OG nr. 116 prin care instituia regimul special pentru activitatea de transport maritim internațional. Actul normativ prevedea scutiri la plata impozitului pe profit, a TVA, a taxelor vamale și accizelor. În schimbul acestor facilități, companiilor de navigație li se cerea o taxă anuală, calculată în funcție de tonajul net și de vechimea navei. 


În spiritul neseriozității românești, Guvernul Mugur Isărescu a desființat, cu celebrele HG-uri 205 și 207 din decembrie 1999, facilitățile oferite de OG 116/1998, companiile înscrise în cel de-al doilea registru fiind obligate să plătească nu numai taxa anuală pe tonaj, ci și impozit pe profit. Reacția a fost previzibilă: toate companiile s-au retras din regimul special maritim.


În anul 2013, sub Guvenul Ponta, ideea a fost reluată. Prin modificarea OG nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, s-a dat posibilitate înființării registrului maritim internațional al României, sub controlul Autorității Navale Române. Dar proiectul a eșuat lamentabil. S-a dovedit a fi doar o manglă pusă la cale de câțiva politicieni și clienți politici, printre care o firmă germană cu sediul în Limassol, cu sprijinul unor funcționari din ANR.


În ciuda acestor eșecuri, proiectul înființării registrului maritim internațional al României și al atragerii unui număr cât mai mare de nave străine nu trebuie abandonat. Punerea lui în practică va aduce beneficii tuturor: navigatori, instituții de învățământ marinăresc, companii de crewing, autorități portare și agenți economici din porturi, șantiere navale și buget de stat.


Marinarii români își doresc să fie sprijiniți în competiția de pe piața muncii. Statul român ar trebui să încheie acorduri cu statele de pavilion, care să permită navigatorilor noștri să aleagă țara de domiciliu fiscal cea mai favorabilă. Până de curând, România a avut un singur acord de acest fel, cu Norvegia. Încheiat în 2007, acesta a expirat în 2011 și nu a mai fost reînnoit. El le permitea angajatorilor norvegieni să plătească toate taxele și impozitele aferente salariilor conform legislației din România, mult mai favorabilă pentru ei. De aceea erau interesați să recruteze echipaje românești. 


Navigatorii mai au nevoie și de o lege care să reglementeze, printre altele, încadrarea lor în condiții speciale de muncă, ceea ce le-ar da dreptul să se pensioneze înainte de împlinirea vâstei de 65 de ani. Cine își poate închipui că marinarii mai sunt apți de muncă pe mare la peste 60 de ani sau că armatorii străini le-ar mai da navele pe mână?


Ar mai fi și altele de făcut pentru marinari: asigurarea locurilor de practică pentru cadeții români, prin încheierea unor acorduri cu statele de pavilion; achiziționarea sau construcția unor nave școală; reducerea taxelor de examinare a navigatorilor, practicate de Autoritatea Navală Română, și eliminarea taxelor de examinare pentru acordarea brevetelor.


Industria portuară are, la rândul ei, mari așteptări. Ele sunt legate, în primul rând, de aplicarea prevederilor Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/1999 privind admi-nistrarea porturilor și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căi navigabile interioare. Principalul merit al acestui act normativ este că realizează un echilibru între actorii acestei industrii, că pune pe picior de egalitate administrațiile portuare, ale canalelor navigabile și agenții economici portuari, obligându-i să colaboreze. Astfel, se pune capăt disputei privind superioritatea unei părți față de cealaltă, ce durează de 26 de ani. 


La cererea Guvernului Cioloș, care n-a fost în stare să facă nimic bun pentru marinari și portuari, legea a ajuns la Curtea Constitiuțională. Să sperăm că după ce aceasta se va pronunța, într-un fel sau altul, noul ministru al transporturilor va pune umărul ca legea să treacă de toate barierele și să fie pusă în aplicare. 


Dar cea mai mare așteptare a portuarilor este ca noul ministru să relanseze marile proiectele de infrastructură. De dezvoltarea rețelei rutiere, a celei feroviare și de asigurarea condițiilor de navigație pe Dunăre, pe parcursul întregului an, depine punerea în valoare a uriașului potențial al portului Constanța, astfel încât acesta să devină o platformă de distribuție pentru Europa Centrală și de Est. 


Comentează știrea

Pentru Petre
5 ianuarie 2017
Daca taceai....

Poate ar trebui sa citesti/cunosti legea inainte sa comentezi ca musca-n lapte. Presupun din moment ce poti sa comentezi poti sa si citesti.

vasile
5 ianuarie 2017
pentru borfasu

Lasa ca platesti pentru politisti, jandarmi, armata lui papuc, judecatori, procurori si parlamentari si toti minoritarii colorati care primesc bani pentru ei si odraslele lor fara numar, asistenta medicala gratuita, au palate si Rolsuri. Marinarii sunt vreo 5000 in pensie si te-au facut fericit toata viata ca sa te bucuri acum de televizorul care iti spala creierii toata ziua. Daca nu era marinaru erai in pom spanzurat mai laba trista. E valabil si pentru arnautu

steluta
5 ianuarie 2017
Pentru vasile

Aaaaa. "Laba" e un cuvant minunat dar nu si pentru mine. Or fi marinarii labagii dar nu sunt zgarciti ca borfasii astia care ne vand pe nimic si ne pun sa ne prostituam pentru ei si mai pe degeaba pentru noi. Am auzit si eu de pe un post ca cica mai toate bunurile sunt transportate pe vase unde lucreaza marinarii, si fara ei nu putem trai. Si ca sunt si putini in lume, vreo 2 milioane la o populatie de 7 miliarde. Mama mama ce multi suntem. 7 miliarde. Sunt pentru marinari. Jos borfasu si arnautu, duceti.va dracu cu invidiile voastre. Hoti si borfasi nu ne mai trebuie.

OLEA
5 ianuarie 2017
ministrul

Il stiu foarte bine ce sa asteptam de la un absolvent de scoli cu buletinu si membru PP-DD ,o sa faca un CUC

Articole pe aceeași temă

Marţi, 13 Decembrie 2016
Stire din Economie : Alertă pentru navigatori!
Pagina a fost generata in 0.3765 secunde