Cercetătorii italieni și români caută milioane de euro în sedimentele din porturi

711
Cercetătorii italieni și români caută milioane de euro în sedimentele din porturi - conferinta-1336582383.jpg

Articole de la același autor

Dragarea porturilor a fost privită, dintotdeauna, ca o problemă de siguranța navigației și ca mijloc de relansare a traficului de mărfuri. În ultimii 20 de ani, volumul lucrărilor de dragaj a sporit în ritmul creșterii dimen-siunilor navelor comerciale.

De la Ravena la Midia

În prezent, operațiunea de dra-gare a porturilor este privită și ca o problemă de mediu și ca sursă de materii prime pentru diferite industrii. Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină - GeoEcoMar, din Constanța), în calitate de beneficiar asociat, împreună cu MED Ingegneria (Italia), care deține rolul de coordonator, derulează proiectul SEDI.PORT.SIL "Recuperarea sedimentelor dra-gate din portul Ravena și extra-gerea siliciului purificat".

Mai multe despre acest intere-sant studiu, am putut afla cu pri-lejul workshop-ului internațional care a început, ieri, la hotelul "Milennium", din Constanța. Dr. Adrian Stănică, directorul științific al INCD GeoEcoMar, a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber": "Proiectul are în vedere găsirea unor soluții de tratare a sedi-mentelor dragate din porturi și transformarea lor din reziduuri toxice în materii prime. Este vorba de sedimentele provenite din mediul marin, dar și cele rezultate din transportul pe apă.

Problema este deosebit de presantă mai ales în Mediterana. Proiectul se desfășoară în principal în Marea Adriatică, în portul Ravena, dar și în alte zone în care problema dragajului și a depunerii acestor sedimente în locuri speciale este foarte spinoasă. Sunt cazuri în care avem de a face cu o poluare istorică. În porturi precum Veneția, poluarea datează de 400 - 500 de ani."

Întrebarea este: ce se întâmplă cu sedimentele recuperate? "În mod normal, au statut de deșeuri toxice. Soluția este să fie tratate și folosite ca materii prime. Acest proiectul este concentrat mai ales în Mediterana, dar ideea este să vedem ce se poate face și în alte porturi, din alte mări. România, prin GeoEcoMar, a intrat în acest proiect pentru a vedea care este potențialul tratării sedimentelor din portul Midia.

Am început prin a face multe măsurători ale probelor de apă și sedimente, atât la noi, cât și în institute specializate din Italia. Am constatat că portul Midia este mult mai puțin poluat decât ne-am fi așteptat.

Am găsit o poluare istorică, în sedimentele din anii ’80, când normele de încărcare - descărcare moderne, la nave nu erau aplicate. Dar majoritatea probelor de apă erau în standarde, deci nu sunt surse de poluare activă, ci doar cele istorice.

Situația în România nu este presantă, dar tendința de dezvoltare în porturile românești va continua. Cu siguranță că aceste porturi vor fi dragate și trebuie să fim pregătiți. Noi vom oferi o soluție ca materialul de dragaj să fie transformat în materie primă."

Siliciu și argilă din mare

Care este compoziția sedimentelor din mare? Nisip și fracțiuni mai mici decât acesta, respectiv mâlurile, argile, precizează Adrian Stănică. Nisipul își găsește o utilitate rapidă, la refacerea plajelor. Problema o constituie argila, care este mult mai poluată și trebuie depozitată.

"La Ravena, au găsit modalitatea de tratare a acestor sedimente pentru a fi transformate în material de construcție. În loc să se plătească pentru depozitarea lor, se scot bani din vânzarea lor" - afirmă directorul științific.

În prezent, DIEMME (lider mondial în tehnologia de separare solid-lichid în procesele industriale) și Centrul pentru cercetare și servicii de mediu - CRSA MED Ingegneria lucrează la un subproiect care să demonstreze fezabilitatea tratamentului cu plasmă în inertizarea sedimentelor și pentru extragerea siliciului cu grad înalt de puritate.

Siliciul este folosit ca materie primă în construcția dispozitivelor semiconductoare și în fabricarea celulelor solare. Compușii săi au diverse utilizări: argila și caolinul sunt materii prime pentru fabricarea produselor ceramice și a cimentului, iar dioxidul de siliciu este folosit în fabricarea sticlei.

În România, proiectul SEDI. PORT.SIL mai are un an până la finalizare. Atunci se va putea determina și eficiența economică a metodei pentru cazul țării noastre. În Italia, ea se dovedește a fi rentabilă.

"Suntem foarte optimiști că vom putea aduce o tehnologie nouă, care să fie folosită nu doar la mare, ci și pe Dunăre" - a declarat Adrian Stănică.

Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană și Autoritatea Portului Ravena. La realizarea lui, participă MED Ingegneria, universitățile din Ferrara și Bologna, Parcul Regional PO Delta - Italia, Institutul Național pentru Cercetarea și Protejarea Mediului (ISPRA) - Italia, DIEMME și INCD GeoEcoMar. Suma atrasă de partea română, pentru cercetare, este de circa 150.000 de euro. 

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.7279 secunde