În ediția de astăzi, continuăm interviul acordat ziarului "Cuget Liber", de către clc. Mihai Andrei, la o zi după demiterea sa din funcția de director general al Autorității Navale Române.
- Domnule Mihai Andrei, ce proiecte de investiții v-au fost blocate cât ați fost la conducerea ANR?
- Am vrut să achiziționăm o navă pentru ANR, pentru patrulare și supravegherea litoralului românesc. După cum se știe, zona economică exclusivă a României a crescut, iar activitatea de exploatare a petrolului și gazelor se extinde. În cazul unei poluări, inspectorii ANR nu au cu ce ajunge la locul faptei. Pe de altă parte, ANR are misiunea să coordoneze operațiunile de salvare și de poluare. În astfel de situații, trebuie să ne rugăm de compania Grup Servicii Petroliere (cu care de altfel avem o colaborare excepțională) să ne pună la dispoziție o navă, care are programul ei, trebuie să facă bani și nu poate sta mereu la dispoziția noastră. Autoritatea are fonduri, poate achiziționa o navă și poate să o întrețină.
- Vreți să spuneți că fără această navă, ANR este lipsită de mijloacele de control pe mare, că nu poate prinde în flagrant navele care aruncă gunoaie, care deversează hidrocarburi în mare?
- ANR are doar atributul de control, pe hârtie, dar nu are cu ce să-l ducă la îndeplinire. Autoritatea din Bulgaria are două astfel de nave, una la Varna și alta la Burgas, cu care acoperă o lungime de litoral comparabilă cu a noastră. Rusia, Ucraina, Turcia au astfel de nave de supraveghere și control. Doar România și Georgia nu au. Țara noastră are atâta șantiere navale care pot construi o navă competitivă pentru ANR, care să aibă și viteză, să asigure și confortul pentru o misiune de 10 - 12 zile pe mare.
- V-au mai blocat și alte proiecte?
- Am vrut să construim sedii pentru căpităniile din țară, în interiorul porturilor. Multe dintre cele de la Dunăre stau cu chirie în clădirile administrațiilor portuare, în condiții insalubre. Unele nu au încălzire, fiind nevoite să folosească radiatore pe timp de iarnă, iar vara e foarte cald, întrucât nu au climatizare. Nu doream altceva decât să asigurăm condiții de muncă civilizate, așa cum au toate autoritățile din Europa.
- Am informații că, în privința rolului căpităniilor, ați încercat să promovați o altă viziune.
- Într-adevăr, am un proiect legislativ de reorganizare a sistemului, prin care căpităniile să primească din nou personalitate juridică și să poată fi autorități portuare, nu să fie a cincia roată de la căruță, în spatele administrațiilor portuare. Acestea din urmă au sarcini de administrare a domeniului portuar și atât. În port trebuie să fie o singură autoritate: ANR. În toate porturile din lume, există o singură autoritatea portuară. Căpităniile din România trebuie să fie lăsate să își facă atributul de autoritate portuară, iar ANR trebuie să le coordoneze, să le creeze cadrul legislativ, să le asigure condițiile de muncă, să le reprezinte în fața celorlalte autorități.
- Urma să lansați proiectul privind achiziționarea unei nave școală, de către ANR. Este adevărat?
- Acesta este un proiect mai laborios, care necesită și un cadru legislativ. Este necesar să se coopereze cu instituțiile de învățământ superior de marină, cu ministerele transporturilor și învăță-mântului, cu Sindicatul Liber al Navi-gatorilor, cu cei câțiva armatori români care au mai rămas, cu agențiile de crewing și cu operatorii portuari. ANR-ului i-ar reveni sarcina să achiziționeze nava, să o pună la dispoziția cadeților, selectați pe baza criteriilor de perfor-manță (a mediilor de la sesiunile de examen).
- Acest proiect ar face ca o parte din banii câștigați de pe urma marinarilor să se reîntoarcă la ei.
- Așa este. Atât ANR, cât și CERONAV trebuie să redistribuie o parte din banii câștigați de la marinari, să-i reinvestească în întinerirea rezervei de ofițeri și în creșterea calității ei.
- Ce veți face în continuare?
- Mă întorc la CERONAV. Îmi reiau funcția de director de studii, din care am fost suspendat pe perioada detașării la conducerea ANR.
