Coreenii vor produce turbine eoliene la Mangalia

Daewoo Shipbuilding and Marine Engineering (Coreea de Sud) a anunțat că ar putea să demareze construcția de turbine eoliene la Daewoo-Mangalia Heavy Industries, companie în care deține 51% din acțiuni.

Profit din vânt
Decizia depinde de evoluția cererii pe piața europeană, au declarat reprezentanții companiei, citați de publicația "Recharge".
Coreenii mizează pe faptul că România și vecina sa, Bulgaria, sunt piețele cu cea mai mare creștere a cererii de centrale eoliene.
Trebuie spus că șantierul naval de la Mangalia se confruntă cu o situație economică extrem de gravă. Compania mixtă româno-sud-coreeană înregistrează pierderi uriașe încă de dinainte de izbucnirea recesiunii, are mari dificultăți în obținerea creditelor de la bănci și a comenzilor de construcții noi.
Mai mult, Daewoo-Mangalia Heavy Industries a făcut investiții uriașe, mizând pe un boom îndelungat al shipping-ului: a ridicat noi hale de confecții și premontaj, le-a dotat cu utilaje specializate, a reconvertit un doc uscat de reparații în doc de construcții și l-a echipat cu o macara-portal de 1.000 tf.
Recesiunea i-a stricat planurile. Din soluție salvatoare, investițiile au devenit o piatră de moară, care o trage și mai mult la fund. Ce se va întâmpla cu ele, la ce vor folosi, dacă Daewoo-Mangalia Heavy Industries va fi nevoită să se reprofileze pe "mori de vânt"?
Dar să revenim la Daewoo Shipbuilding and Marine Engineering. Aceasta estimează că, până în 2020, veniturile obținute din producția de turbine eoliene ar putea să ajungă la 30% din câștigurile sale totale.
Compania coreeană a pătruns pe această nouă piață industrială în 2009, când a achiziționat firma DeWind, din California (SUA), care e specializată în producția turbinelor eoliene. Daewoo Shipbuilding and Marine Engineering realizează, de asemenea, proiectul unei turbine eoliene offshore și intenționează să deschidă o fabrică în China, până la finele acestui an.

"Epidemie eoliană" în Europa
Nu doar șantierele navale asiatice sunt interesate de noile oportunitățile de afaceri oferite de energetica mondială. În Europa, este cunoscut cazul șantierului naval german Nordseewerke, înființat în 1903. Rămas fără comenzi începând cu anul 2008, din cauza izbucnirii crizei eco-nomice, acesta a fost cumpărat de SIAG Schaaf Industrie, un producător german de centrale eoliene.
Noul acționar a schimbat structura producției la Nordseewerke, iar cei 1.200 de constructori navali au fost nevoiți să se reprofileze. În loc de portcontainere, LPG-uri și submarine, produc acum fundații subacvatice, tripozi, paltforme și turnuri metalice pentru 100 de turbine eoliene offshore, pe an.
Piața germană de profil este în expansiune. De altfel, guvernul acestei țări dorește ca, până în 2050, o cotă de 25% din nevoile interne de energie să fie acoperită din surse regenerabile.
Exemplul lui Nordseewerke a fost preluat în Marea Britanie, unde liberal-democrații au lansat ideea alocării unui sprijin de 400 milioane de lire sterline pentru reconversia porturilor și șantierelor navale de la Marea Nordului și Marea Irlandei. Acestea ar urma să devină fabrici care să producă și să testeze centrale eoliene. Pentru a îndeplini obiectivul de creștere a ponderii energiei "verzi" în totalul consumului, Marea Britanie are nevoie de încă 6.400 de turbine eoliene offshore.