Concurs Criminalitatea economică și corupția fac legea pe Marea Neagră

Bazinul Mării Negre se confruntă cu cea mai gravă criză din shipping-ul mondial. A venit vremea să i se pună capăt! Aceasta este concluzia primei reuniuni a inspectorilor Federației Internaționale a Transportatorilor și a liderilor organizațiilor sindicale ale navigatorilor și docherilor din România, Ucraina, Georgia, Turcia și Rusia, care a avut loc la Odessa, în perioada 15 – 18 septembrie 2008.

Iad pentru navigatori
Întâlnirea, care a primit numele "Proiectul Marea Neagră", devenise o necesitate, afirmă Adrian Mihălcioiu, inspector ITF și lider a Sindicatului Liber al Navigatorilor din România. Era cerută de situația critică în care au ajuns marinarii, docherii, shipping-ul în general, în această zonă a lumii. Din datele expuse de participanții la reuniune rezultă că niciuna din țările de la Marea Neagră nu aplică nicio convenție internațională privind munca și viața la bordul navelor – relatează Adrian Mihălcioiu. Drept urmare, această zonă a devenit refugiul navelor sub standard, din punct de vedere social, România făcând unele excepție de la regulă.
De obicei, navigatorii nu au contracte de muncă. Salariile sunt printre cele mai scăzute, un timonier, spre exemplu, fiind plătit cu doar 300 – 400 de dolari pe lună. Echipajelor nu li se asigură echipament de lucru și protecție, dar nici lenjerie de pat. Spațiile pentru servirea mesei sunt improprii, iar încălzirea cabinelor se realizează cu instalații improvizate. Inspectorii de Port State Control ignoră această realitate.

Paradis pentru armatori
În porturile rusești vin nave fluviale, care nu au clasă maritimă. Cu toate acestea li se permite să iasă în largul mării. Autoritățile închid ochii, chit că siguranța navigației și viața echipajelor sunt puse în pericol.
Marea Neagră a devenit un paradis fiscal, un rai al criminalității economice, au susținut participanții la reuniune. Transferul navlurilor se face mai rar prin bănci și mai des cu valiza. Nicăieri pe glob nu se mai întâmplă așa ceva. Marea Neagră este unică în lume. Totul se întâmplă sub ochii autorităților statale, iar miopia lor este proba corupției.
Codul ISPS este aplicat discreționar în diferite porturi, servind mai curând pentru a-i împiedica pe inspectorii ITF să-și îndeplinească misiunea. Astfel de exemple există și în portul Constanța.
Practica certificatelor false ale navigatorilor și navelor este tot mai răspândită. Nava "Bermuda 1" este cel mai edificator exemplu. În ciuda faptului că aceasta avea documente false, s-a plimbat fără să fie oprită prin porturile turcești și bulgărești. Doar autoritățile din portul Constanța și-au făcut datoria.
Rezultatul acestei stări de fapt este sporirea numărului eveni-mentelor navale, a accidentelor în care sunt implicați marinarii. Tot mai mulți navigatori sunt abandonați, lăsați cu salariile și asigurările neplătite.

Cât e dracul de negru, la Constanța
Una din cele două zile ale reuniunii a fost dedicată în totalitate prezentării experienței acumulate de sindicatele navigatorilor și docherilor români. Din expunerea făcută de inspectorul ITF – România rezultă că cele mai multe nave comerciale care vizitează portul Constanța au pavilion de complezență și armatori turci, sirieni, georgieni. În echipajele acestora predomină: ucrainenii în proporție de 19%, sirienii – 18%, turcii – 16%, indienii – 11%, filipinezii – 10%. Restul naționalităților totalizează 26%. Din punct de vedere social, multe dintre aceste nave sunt sub standard. Echipajele nu au contracte colective de muncă, iar salariile sunt foarte mici. Există și cazuri de nave cu două contracte, cel real, care se aplică, având prevederi inferioare.
Climatul la bordul navelor este tensionat. Oamenii se simt terorizați, le este frică să vorbească despre condițiile în care trăiesc. Se tem pentru locul de muncă și chiar pentru viața lor. Gradul de sindicalizare este extrem de scăzut, pentru că armatorii îi împiedică prin diferite mijloace să se afilieze.
Participanții au remarcat eficiența activității ITF – România. În ultimii 5 ani, inspectorul Adrian Mihălcioiu a recuperat, în favoarea navigatorilor, drepturi restante (salarii, asigurări) în sumă de 3.637.715 dolari, clasându-se pe locul 3 în lume.
La rândul său, Petre Costel, președintele Federației Naționale a Sindicatelor Portuare, a prezentat problemele cu care se confruntă docherii din România. Cei prezenți au apreciat, în mod deosebit, reușita grevei din terminalul de containere DP World.

Înțarcă bălaia
Liderii prezenți la Odessa au decis că e timpul să acționeze împreună, pentru a pune capăt crizei de la Marea Neagră. Solidaritatea le va asigura forța de care au nevoie. Pentru a-și coordona eforturile au organizat comitetul Mării Negre. Președinte este rusul Alexander Ageev, iar Aurel Stoica – secretarul general al SLN, reprezintă România în organismul internațional. ITF va asigura fondurile și logistica necesare funcționării acestei structuri.
Comitetul va redacta un raport - diagnoză al problemelor de la Marea Neagră, pe care îl va pune la dispoziția Organizației Maritime Internaționale, Organizației Mondiale a Muncii, ITF și statelor riverane. Companiile de shipping și navigatorii de la Marea Neagră vor fi informați despre problemele ridicate la reuniune. Armatorii vor fi atenționați, iar echipajele vor fi încurajate să facă sesizări privind necazurile de la bord și să ia atitudine.
În baza Convenției privind Munca pe Mare, cazurile negative găsite la nave vor fi prezentate serviciilor de Port State Control, dar și organismelor internaționale. La nivel ITF, se va discuta negocierea unui contract colectiv de muncă standard pentru zona Mării Negre. Va începe monitorizarea coordonată a navelor care intră în porturile riverane, iar cele sub standard vor fi puse pe fugă. În curând, pentru rechinii din shipping-ul de la Marea Neagră, va înțărca bălaia.