Criza prețurilor energetice sau colapsul industriei românești

Industria României trăiește într-o criză permanentă. De la începutul anului 2009 și până astăzi, a făcut uriașe sacrificii umane și materiale pentru a supraviețui tulburărilor de pe piața financiară mondială și recesiunii de import. A plătit până și tributul nedrept al așa-zisei crize a datoriilor suverane, în fapt datorii ale unui stat supraponderal, birocratic, ineficient și antireformist. În ciuda loviturilor primite, industria și-a asumat rolul de motor al economiei românești, ajutând-o să iasă din prăpastia recesiunii.

Acum, se află în fața unei amenințări cu mult mai mari. Existența sa este pusă în pericol de criza prețurilor energetice. În intervalul 1 ianuarie 2013 - 1 octombrie 2014, gazele livrate consumatorilor non-casnici se vor scumpi cu 160%.

Tot de la 1 ianuarie 2013, au crescut prețul energiei electrice, cu 8% (prin creșterea tarifelor de transport și distribuție) și al tarifelor de transport al gazelor naturale, cu 5 - 6%.

Sursa acestor scumpiri o constituie politica de liberalizare a prețurilor energetice, adoptată de guvernanții români sub presiunea organismelor internaționale. FMI, Uniunea Europeană și Banca Central Europeană au cerut ca prețurile la curentul electric și gazele din producția autohtonă să fie aliniate la cele de pe piața UE.

Patronatele au făcut calcule peste calcule și au ajuns la concluzia că scumpirile nu pot fi suportate de companiile românești. În metalurgie, siderurgie, construcțiile de mașini, chimie și industria sticlei, cheltuielile cu gazele dețin o pondere de 35 - 75% din costurile de producție. Este clar că scumpirea cu 160% a gazelor va provoca explozia acestor costuri. Produsele românești vor fi scoase de pe piața internă și piețele externe, pentru că vor deveni mult prea scumpe.

Consecințele economice și sociale ale creșterii prețurilor energetice sunt de o gravitate fără precedent, apreciază patronatele și sindicatele din domeniu. Ramuri industriale întregi vor fi împinse spre faliment, vor fi desființate zeci de mii de locuri de muncă, șomajul va exploda.

Criza companiilor industriale va provoca efecte în lanț, în întreaga economie. Vor fi afectate unitățile din sfera serviciilor, din construcții, comerț și transporturi, care își vor reduce activitatea și vor face, la rândul lor, zeci de mii de concedieri.

Unda de șoc din economie va zgudui din temelii statul. Bugetele acestuia vor pierde venituri uriașe. Nu vor mai putea fi plătite salariile, pensiile, ajutoarele sociale, va fi afectată funcționarea tuturor instituțiilor: învățământ, sănătate, armată, poliție, administrație locală și administrație centrală. De aici și până la izbucnirea unor convulsii sociale, de amploarea celor din Grecia și Spania nu va fi decât un pas.

Ieri, începând cu ora 10, Federația Sin-dicatelor Libere din Chimie și Petrochimie, Federația Sindicală a Siderurgiștilor Metarom, Federația Națională Sindicală Solidaritatea - Metal și Federația Generală a Sindicatelor Familia au pichetat sediul guvernului. La manifestație au participat aproximativ 1.000 de membri de sindicat.

Protestatarii au cerut stoparea calen-darului de creștere a prețurilor la gazele naturale și energia electrică. Pe pancarte erau înscrise următoarele mesaje: "Austeritatea distruge economia românească", "USL, ce mai e? Sărăcie lucie", "Suntem săraci și disperați" și "Noi suntem România". O delegație a protestatarilor a fost primită la guvern.

Ca o ironie a sorții, în timp ce patronatele și sindicatele protestează față de scumpirile energetice și anunță moartea indus-triei românești, Ministerul Economiei construiește strategii de… reindustrializare a României.