Dacă nu te promovezi, nu exişti! Vinurile româneşti, inexistente pe pieţele internaţionale

310
Dacă nu te promovezi, nu exişti! Vinurile româneşti, inexistente pe pieţele internaţionale - fondpromovareavinuluiromanesc-1612713034.jpg

Articole de la același autor

Ţara noastră este printre cei mai mari producători de vinuri din Europa, dar la capitolul exporturi aproape că nu există. Politicile de stat privind promovarea vinului românesc sunt foarte firave sau lipsesc cu desăvârşire. Totuşi, Adrian Oros, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a declarat, recent, că „aşteaptă propuneri concrete din partea organizaţiilor din domeniul vitivinicol, pentru că promovarea este prea mică şi e păcat”.

Vinul are o tradiţie în ţara noastră din cele mai vechi timpuri. Se spune că zeul grec Dionysos, sau Bachus, la romani, a ales Tracia pentru viile sale roditoare. Însuşi Ovidiu, poetul exilat la Tomis scria că geţii ştiau să producă şi un fel de coniac din vinul concentrat prin îngheţare. Astăzi, România are peste 180 de crame care produc vin îmbuteliat, 37 de podgorii reunite în opt regiuni viticole. Numai că, la capitolul exporturi stă mai rău ca pe vremea invadatorilor. Romanii spre exemplu ştiau că în Dacia găsesc vin de calitate şi se „aprovizionau” de aici. Acum, fiecare proprietar de domeniu viticol se zbate de unul singur să intre pe o piaţă concurenţială condusă de ani buni de Franţa, Italia şi Spania, care sunt şi cei mai mari producători de vin din Europa.

La acest capitol, România ocupa în 2020 locul 6, cu 3,6 milioane de hectolitri în topul estimativ realizat de OIV (Organizaţia Internaţională a Viţei de Vie şi a Vinului). Paradoxul de aici vine. Producem mult dar pentru piaţa internă, dacă ne uităm că în anul pandemiei s-a exportat doar 6% din producţia totală, adică 23,4 milioane de litri.

Oricum, potrivit experţilor în viniviticultură, în 2020, exporturile au avut de suferit pe fondul restricţiilor sanitare, dar chiar şi aşa, comparativ cu alţi ani s-a înregistrat o uşoară creştere. Faptul că, principalul partener de afaceri pentru viticultori, Horeca a avut activitatea mai mult închisă, producătorii de vin s-au orientat către pieţele externe.

Este nevoie de un brand de ţară pentru vinurile româneşti

Neexistând însă o promovare intensă, un brand naţional pentru vinurile româneşti, producătorii autohtoni ajung cu greu pe rafturile din străinătate. Un producător din zona Dobrogea este Crama Măcin, care din cauza exporturilor blocate în 2020 nu a vândut nimic în exterior. „Pot să vă spun ce a fost înainte de pandemie, când exportam 25% din producţie doar vin îmbuteliat în sticlă. Ca să ne facem cunoscuţi am paricipat la târguri internaţionale prin forţe proprii. 2020 a fost un an dificil şi din cauza secetei, astfel că, fondurile APIA pe care le-am accesat au fost pentru investiţii în cramă şi vie. Acum implementăm un sistem de irigaţii pentru 80 de hectare din cele 300 cât are Crama Măcin”, ne-a spus Corina Moroianu, director marketing, Vinuri de Măcin.

Însă până la promovare, producătorii dobrogeni de vin se confruntă cu seceta care le dă mari bătăi de cap de la an, la an. Subvenţiile promise şi pentru secetă şi pentru pandemie întârzie să apară, iar producătorii se zbat să existe cu producţiile înjumătăţite din cauza vremii.

„Trebuie spus că promisiunile făcute de domnul ministru al Agriculturii ar trebui respectate. Noi ne confruntăm cu seceta pedologică şi cu imposibilitatea de a folosi sistemele vechi de irigaţii pentru că sunt dezafectate. Am făcut demersuri şi la AFIR în acest sens, dar sistemul de irigații primar este foarte departe de noi. Ducem lipsă de suport pentru forarea puţurilor deşi există fonduri europene pentru irigaţia prin picurare a viţei-de-vie. Este foarte greu să aducem apa la butucul viţei de vie pentru că se sapă în piatră fiind situaţi pe vechii munţi ai Dobrogei. Anul trecut din cauza secetei am produs 4,3 tone/ha, mai puţin de jumătate faţă de necesarul de acoperire al costurilor. Pe partea neirigată pagubele au fost de 70%. La export vindem un procent de doar 3 - 4% şi lucrăm din greu să-l creştem”, ne-a povestit Paul Fulea, proprietarul Cramei „Histria”. Aşadar, discuţii pe tema promovării vinului românesc către pieţele internaţionale s-au tot purtat cu factorii decidenţi, numai că şi aici, ca şi în alte domenii importante din care România ar putea ieşi câştigătoare, vorbele nu s-au reflectat în fapte. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 1.1594 secunde