Deșertificarea Dobrogei, o realitate sumbră tot mai prezentă. Producția de floarea-soarelui și porumb, afectată de secetă

Primul cod roșu pentru zona Dobrogei, din istoria măsurătorilor meteorologice, a întărit predicțiile specialiștilor că viitorul va fi tot mai arid. Dacă în anii din urmă România se mândrea cu producție record la grâu și la porumb, anul acesta producția este sub așteptări din cauza lipsei apei. Fermierii sunt disperați și nu mai au așteptări că cineva îi va salva de la faliment.

În Dobrogea nu a mai plouat de trei luni de zile, iar acolo unde au căzut câteva reprize de ploaie, au fost de scurtă durată și insuficiente. Recoltele de floarea-soarelui și cele de porumb au fost cele mai afectate, deși s-au dezvoltat frumos, arșița prelungită le-a ars pur și simplu pe câmp. Fermierii sunt puși din nou să-și vadă munca la gunoi. “Dacă nu plouă suntem terminați. Stăm la mila cerului pentru că irigații la noi în zonă nu sunt. Să forezi un puț de adâncime este în zadar dacă nu plouă. Mă gândesc serios să renunț la agricultură, pentru că toată munca ta este în funcție de vreme. Și în ultimii ani am observat că verile sunt tot mai călduroase, ploile sunt absente iar banii investiți în noile recolte se duc, aș vrea să spun, pe apa Sâmbetei, dar se pierd din cauza arșiței. Dacă în alți ani făceam aproape trei tone la hectar, anul acesta este jale”, și-a exprimat năduful Ioan S., fermier din Topraisar.

Despăgubiri pentru calamitate

În multe localități se fac procese verbale de calamități pentru ca statul să intervină și să-i despăgubească pe fermieri. Și ministrul Agriculturii recunoaște că situația este gravă, două milioane de terenuri agricole find afectate de secata pedologică.

“Avem constituite Comisiile de situaţii de urgenţă la nivelul direcţiilor agricole, prefectură, primărie. Din estimări, calamitatea este undeva la aproape două milioane de hectare la culturile de primăvară, porumb şi floarea-soarelui, şi la 100.000 de hectare la culturile de toamnă, grâu şi rapiţă. Aici procesele verbale sunt finalizate, pentru că nu mai avem decât foarte puţin de recoltat”, a afirmat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.

Comisia Europeană ar putea debloca fondurile la jumătatea lui septembrie

Producţia totală de grâu din acest an va depăşi 7 milioane de tone, iar pierderile din cauza secetei nu vor fi foarte mari, însă nu acelaşi lucru se va întâmpla la porumb şi floarea-soarelui, unde se vor înregistra pierderi semnificative din cauza secetei, a mai spus șeful MADR. El a menţionat că fondurile totale estimate pentru plata despăgubirilor pe secetă sunt situate între 500 şi 600 de milioane de euro. "La porumb şi la floarea-soarelui vor fi pierderi semnificative din cauza secetei, pentru că avem deja aproape două milioane de hectare afectate. Vrem să finalizăm până pe 15 septembrie evaluarea şi, din discuţiile pe care le-am avut, intenţionăm să dăm despăgubiri între 200 şi 250 euro pe hectar. Facem solicitări pentru culturile afectate de secetă la Comisia Europeană, în primul rând pentru pomicultură, vii şi legume în câmp, dar şi pentru cultura mare vom solicita bani de la Comisia Europeană. Aşteptăm să vedem sumele pe care Comisia le va aloca pentru secetă. Dacă nu, vom aloca din bugetul naţional. Suma totală estimată este între 500 şi 600 de milioane de euro", a subliniat Florin Barbu.

Solicitările către Executivul comunitar vor fi trimise în această săptămână, având în vedere că de la 1 august CE va intra în vacanţă, în timp ce banii ar putea veni în jurul datei de 15 septembrie.